Judecătorii CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, vineri, să amâne pentru a patra oară pronunțarea asupra constituționalității legii adoptate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. Cei nouă judecători constituționali s-au reunit în ședință, dar după doar 30 de minute au decis să amâne discuția, invocând necesitatea analizei unui raport recent trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Motivul amânării este legat de documentele suplimentare depuse ieri de ICCJ, care au fost transmise cu scopul de a clarifica impactul modificărilor legislative asupra pensiilor magistraților. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, a declarat ICCJ, evidențiind astfel posibilele consecințe negative ale reformei propuse.
Încă o amânare, încă o controversă
Decizia CCR de a amâna pronunțarea a fost luată în unanimitate. Aceasta reflectă nu doar complexitatea subiectului, ci și tensiunile dintre magistrați și puterea legislativă. Următoarea ședință a fost stabilită pentru 11 februarie, dar intensificarea presiunilor pe acest subiect aduce în prim-plan temeri legate de reforma sistemului de justiție.
Cei patru judecători propuși de PSD – Stan, Licu, Busuioc și Deliorga – care au boicotat ultimele întâlniri ale CCR, au insistat asupra necesității de a avea toate informațiile la dispoziție înainte de a lua o decizie. „Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei Curții”, a explicat Tudorel Toader, fost judecător la CCR, subliniind că situația curentă subliniază lipsa de consensus și divergențele existente în rândul judecătorilor.
Care este conținutul legii contestate?
Legea pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea prevede că pensia de serviciu a magistraților ar urma să fie ajustată la 70% din ultimul salariu net, dar cu o perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani. Aceasta modificare ar face ca, teoretic, pensia de serviciu să devină mai mică decât pensiile standard pe contributivitate.
Cu toate acestea, CCR trebuie să analizeze implicațiile practice ale acestei legislații, context în care ICCJ a avertizat că implementarea noii legi ar putea anula complet accesul la pensia de serviciu. Aceste probleme amplifică incertitudinea în rândul judecătorilor și al magistraților, care se tem că reformele legislative ar putea afecta semnificativ statutul și drepturile lor.
Tensiuni politice și impact pe termen lung
Între timp, tensiunile politice cresc. Cei patru judecători care contestă reformele propuse de Guvern au subliniat importanța unui punct de vedere clar din partea Executivului cu privire la impactul real al legii asupra pensiilor magistraților. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că nu există o astfel de solicitare, ceea ce a dus la speculații în legătură cu motivațiile din spatele boicotului.
Această situație nu este doar o problemă juridică, ci are implicații financiare semnificative, având în vedere că adoptarea legii este legată de accesarea fondurilor europene din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu termenul limită pentru adoptarea modificărilor stabilit pentru 28 ianuarie 2026, incertitudinea cu privire la statutul pensiilor magistraților devine tot mai presantă.
Decizia CCR de a amâna ședința este, așadar, un semnal al complexității și sensibilității acestui subiect. Trecerea timpului nu face decât să adâncească controversa și să crească așteptările în rândul celor implicați. În umbra acestor evoluții, viitorul reformelor din justiție rămâne incert, iar deciziile care vor fi luate în următoarele luni vor avea un impact semnificativ asupra sistemului judiciar românesc.
