Primul test al majorității conduse de Ciprian Ciucu: opoziția blocată în Consiliul General al Municipiului București
Deschiderea primului mandat al noului edil al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost marcată de o serie de blocaje din partea opoziției, într-o ședință controversată a Consiliului General. În ciuda promisiunilor de reformare și transparentizare, proiectele majore propuse de primar au fost respinse de majoritatea formată din consilieri ai PSD, PNL, PUSL, AUR și PMP, ceea ce sugerează un început dificil pentru administrația liberală.
Blocajul în fața proiectelor-cheie ale primarului Ciucu
Joi, în cadrul ședinței ordinare, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a respins toate inițiativele majore ale primarului Ciprian Ciucu. Printre acestea s-au numărat solicitările de a angaja un audit extern pentru gestionarea Societății de Transport București (STB) și a companiei Termoenergetica, precum și creșterea tarifelor pentru transportul public. În plus, s-a respins planul de comasare a patru instituții culturale, dar și candidatura Bucureștiului pentru găzduirea Forumului Orașelor 2027.
Acest afront a fost perceput de către observatori și membri ai opoziției ca fiind un semnal clar că administrația Ciucu va avea dificultăți în implementarea reformelor propuse, în special în domenii strategice precum transportul public și cultura.
Tensiuni în cadrul alianței de dreapta și acuzații de blocaj politic
Cătălin Teniță, consilier general din partea REPER, și un critic deschis al ceea ce consideră a fi o giocă perfidă a PMP în cadrul Consiliului, a lansat acuzații dure. El afirmă că PMP, partid ce a intrat în Consiliu alături de USR și Forța Dreptei în cadrul unei alianțe de dreapta, joacă, de fapt, după propriile interese, deseori în sprijinul blocajului politică dus de PSD.
„Hai să o zic eu, că ceilalți sunt ‘pă interes’. PMP este problema în CGMB,” a declarat Teniță, explicând că partidul lui Tomac ar prefera să blocheze inițiativele primarului decât să adopte o poziție constructivă. El a subliniat că PMP a intrat pe „dreapta unită” și face parte din voturile care blochează audituri și desființări ale unor companii publice, chiar dacă aparent oficial e pentru alianțe cu USR și PNL.
Mai mult decât atât, Teniță a evidențiat că „USR (12 consilieri) + PNL (7) + REPER (4) + FD (2) + PMP (3), ar da 28, cât să fie majoritate (din 55, n.r.)”, însă alianța exprimată nu pare să funcționeze în sensul susținerii reformelor.
Implicarea și jocurile politice la nivel înalt
Dincolo de contextul local, acuzațiile lui Teniță relevă complexitatea relațiilor și tensiunilor din interiorul clasei politice bucureștene. El acuză PMP că a preferat să blocheze inițiativele pentru a obține beneficii politice sau pentru a juca la două capete, inclusiv în vederea unor eventuale planuri de setare pe scena națională sau pentru o strategie de poziționare în ochii electoratului.
Situația devin și mai complicată prin reacțiile și pozițiile celorlalte formațiuni. USR, de exemplu, nu a menționat direct PMP, fiind cel mai probabil preocupat de alte strategii politice, iar PSD și AUR au ales să se abțină, evitând să se pronunțe clar în raport cu blocajele primarului. În același timp, cei din zona prezidențială par să mențină o poziție neutră sau rezervată, probabil în așteptarea evoluțiilor politice naționale.
Este evident că principiile transparenței și reformei sunt puse la încercare încă din primele săptămâni ale mandatului lui Ciprian Ciucu. Fără o alianță solidă și fără un consens clar în consiliul local, dezvoltarea proiectelor importante pentru capitalele europene pare dificilă, dacă nu aproape imposibilă.
Proiectele respinse, jocurile politice și acuzațiile de blocaj dau, astfel, un prim verdict asupra climatului politic din București, unde luptele de interese și alianțele temporare par să primeze asupra interesului public. Rămâne de văzut dacă în viitorul apropiat edilul va putea depăși aceste obstacole și dacă fragilitatea alianțelor va putea fi înlocuită de o colaborare constructivă pentru un oraș mai bine administrat.
