Piața globală a afacerilor se află, în mod inevitabil, într-un punct de cotitură. Până în 2026, inteligența artificială nu va mai fi un simplu instrument de avantaj competitiv, ci un element structural care va redefini peisajul industriei, modelele de business și raportul de forțe între companii. În fața acestei revoluții tehnologice, organizațiile se află în fața unei alegeri decisive: să se adapteze rapid, sau să se confrunte cu declinul accelerat, uneori chiar cu dispariția totală.
Giganți tehnologi și servicii digitale în declin?
Unele dintre cele mai expuse companii sunt, paradoxal, parteneri consacrați ai domeniului tech. În ciuda investițiilor masive în AI, anumite modele de afaceri rămân vulnerabile în fața noii realități. IBM, de exemplu, de ani buni se confruntă cu probleme structurale. În ciuda eforturilor pentru a-și digitaliza serviciile și a investi în AI, ritmul redus al inovației și concurența agresivă din partea giganților cloud-native precum Microsoft, Google sau Amazon pun sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a diviziilor tradiționale. Într-o industrie a tehnologiei în expansiune, bătaia pentru inovație și adaptare tinde să fie câștigată chiar de către cei percepuți ca fiind mai flexibili și mai rapizi.
O altă companie simbol a decăderii relative, Yahoo, se află de ani buni în umbra gloriei de altă dată. Într-un ecosistem în care AI-ul redefinește modul în care se face căutare online, agregarea de știri și publicitatea digitală, portalul rămâne vulnerabil. Modelele generative de inteligență artificială, care pot crea conținut personalizat, reduc dependența utilizatorilor de portalurile clasice, subminând astfel modelul de afaceri tradițional.
La rândul său, Zoom, care a fost vedeta pandemiei, se confruntă cu noi provocări. Integrarea AI-ului în suitele de productivitate și aplicațiile de colaborare – precum Microsoft Teams sau Google Workspace – riscă să transforme videoconferința într-o funcție banală, nu într-un produs distinct și indispensabil. În peisajul actual, inovațiile care păreau revoluționare acum câțiva ani pot deveni rapid norme, lăsând în urmă companiile ce nu reușesc să se reinventeze.
Media, educația și alte industrii sub presiune
Industriile tradiționale, precum media și educația, sunt cât se poate de expuse transformărilor rapide generate de AI. Publicațiile tradiționale, dependente de trafic și publicitate, resimt din plin impactul. Modelele AI de creare și rescriere a conținutului, precum și capacitatea de a genera știri și analize în timp real, reduc semnificativ traficul și, implicit, veniturile din reclame. În același timp, motoarele de căutare bazate pe AI reduc numărul accesărilor directe, afectând și mai mult bugetele editoriale.
Și în domeniul educației apar schimbări radicale. Platformele de e-learning, care până acum ofereau cursuri standard și metode rigide, trebuie să integreze AI pentru a rămâne relevante. Sisteme inteligente pot personaliza conținutul pentru fiecare elev sau student, adaptând în timp real nivelul și stilul de predare. Firmele de editură și producție de manuale se află în fața unei dileme: dacă nu reușesc să integreze aceste tehnologii, riscă să piardă contracte esențiale, fie cu autorități publice, fie cu mediul privat.
Riscuri reale pentru sectorul financiar și serviciile de consultanță
Sectorul bancar și cel al serviciilor financiare, considerate până recent relativ stabile, nu sunt imun la presiunea AI. Dezvoltările în domeniul detectării fraudelor sau analizei de risc fascinează și îngrijorează totodată. Fintech-urile agile și digitalizate târziu de alte industrii sunt acum un model pentru viitor, iar instituțiile financiare tradiționale trebuie să adopte urgent aceste tehnologii, dacă nu vor să rămână în urmă. În plus, outsourcing-ul, cu activități precum suportul clienți sau procesarea de date, riscă să devină complet automatisat, reducând apelul la forța de muncă umană.
În consultanță, AI-ul permite efectuarea de analize standardizate, rapoarte și evaluări rapide, reducând rolul echipelor umane și riscul de erori. Sectorul bancar, în special, trebuie să implementeze sisteme AI pentru a-și proteja clienții și resursele, altfel riscând să fie depășit de noii jucători fintech care oferă servicii mult mai eficiente și personalizate.
Adaptarea sau dispariția?
Ce nu trebuie uitat este că AI-ul nu „seacă” companiile de resurse și de funcții economice de sine stătătoare. În realitate, accelerează și amplifică problemele deja existente: birocrație, produse învechite și decizii strategice greșite. În aceste condiții, dispariția unor firme nu se datorează exclusiv progresului tehnologic, ci faptului că ele au refuzat să se adapteze.
În contextul de față, răspunsul nu mai este dacă AI-ul va schimba piața, ci cine va putea ține pasul. În 2026, companiile care vor reuși să valorifice potențialul generat de inteligența artificială vor avea șanse mai mari de a-și asigura viitorul, în timp ce cele care vor considera noile tehnologii un trend trecător vor risca să dispară. În final, întrebarea nu mai e dacă vom fi martorii acestei schimbări, ci cine va fi în fruntea ei.
