Autostrada Capitalei ajunsă în haos din cauza lipsei intervenției eficiente la vremea precipitațiilor
Traficul pe drumul de mare viteză care înconjoară Bucureștiul a devenit un adevărat coșmar pentru șoferi, din cauza lipsei unor centre de intervenție funcționale pentru gestionarea rapidă a situațiilor de this tip. De duminică seară, temperatura scăzută și ninsorile abundente au transformat o bună parte din Autostrada Capitalei în teren greu de parcurs, acoperit de gheață, polei și zăpadă frământată.
Condițiile meteo nefavorabile au făcut ca utilajele de deszăpezire să întârzie și, implicit, să fie ineficiente. În loc să aplice din timp material antiderapant, drumarii au fost nevoiți să reacționeze abia după ce stratul de polei s-a consolidat, iar fiecare pas în descoperirea și curățarea carosabilului a devenit o misiune complicată. Utilajele aduse de la distanță, unele și defecte în mod repetat, au dus la o perpetuare a stării de haos pe drumurile esențiale pentru circulația în București.
Lipsa unui plan de acțiune rapidă și infrastructură adecvată agravează situația
Imaginile de la fața locului, surprinse luni dimineața, arată o scenă de coșmar pentru orice conducător auto: un strat consistent de gheață și zăpadă frământată, peste care s-a depus un film de polei, un adevărat pericol pentru orice vehicul. Riscul de accidente majore a crescut considerabil, mai ales în zonele cu trafic intens, precum nodul rutier A0-A3 sau în apropierea punctelor de descărcare și acces de pe autostradă, unde aderența lipsește cu desăvârșire.
„Utilajele trebuie să vină de la distanță, iar reacția întârziată a drumarilor se simte în carosabilul acoperit de polei, nu de material antiderapant”, menționează oficialii de la Direcția de Drumuri și Poduri. În plus, dificultățile suplimentare cauzate de defecțiunile repetitive ale utilajelor subcontractate și de lipsa unui centru de coordonare local, lasă infrastructura în stand-by, chiar și în condiții de extremă.
Acțiunile preventive, care în mod normal trebuie să includă aplicarea pe scară largă a sării sau clorurii de calciu pentru a preveni formarea gheții, au fost sacadat și neadecvate pentru circumstanțe. În aceste condiții, șoferii au fost nevoiți să reducă drastic viteza, fapt ce a dus ca media de deplasare să scadă la sub 50 km/h. În zonele de urcare și coborâre de pe bretelele autostrăzii, riscul de derapaj și accidente pregnante a fost extrem de ridicat, mai ales pe circuitele cu curbe strânse ce solicită intens anvelopele.
Lipsa infrastructurii de intervenție agravează situația de pe porțiunile critice ale A0
Un adevărat blocaj se manifestă pe Lotul 1 al autostrăzii A0 Nord, segment de 17,5 kilometri, a cărui finalizare întârzie și astăzi. Cea mai recentă lucrare de infrastructură a Capitalei funcționează, în fapt, în regim de urgență, fără o bază solidă de intervenție. Nu există un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) dedicat, iar cel mai apropiat centru de deszăpezire se află pe A3, la zeci de kilometri distanță.
Lipsa unui centru local de comandă înseamnă că utilajele nu pot fi mobilizate eficient, iar timpul necesar pentru a ajunge la zonele afectate crește exponențial. Aceasta explică, în parte, situația în care tura de deszăpezire devine o luptă cu timpul și cu utilajele defecte, gestionată în condiții de încertitudine, la limita funcționalității.
Situația generală a autostrăzii a devenit și mai accentuată de proiectul mai vechi de construcție a tronsonului de Nord, destinat să închidă inelul de circulație, însă care încă nu a fost finalizat. Întârzierile au dus la o vulnerabilitate sporită în gestionarea situațiilor de urgență, iar comportamentul șoferilor a devenit tot mai prudent, condiționat de pericolul insidios al gheții și poleiului.
Deși responsabilitățile legate de întreținere și deszăpezire au fost transferate, în mare parte, către subcontractori, deficiențele persistă chiar și în fața unor situații extreme. Se impune, astfel, o revizuire rapidă a infrastructurii de intervenție, pentru a evita repetarea acestor episoade și pentru a asigura siguranța rutieră pe principala arteră de transport a Capitalei, mai ales în contextul schimbărilor climatice, care anunță deja ierni din ce în ce mai severe.
Comunitatea șoferilor și autoritățile așteaptă acum măsuri concrete de la indeed al anului, pentru ca pe termen mediu și lung, Bucureștiul să nu mai fie vulnerabil în fața fenomenelor meteorologice extreme. Întrebările persistă, însă, despre eficiența managementului și despre responsabilitatea reală în gestionarea infrastructurii rutiere, în condițiile în care timpul de reacție este crucial pentru prevenirea tragediilor.
