Germania ia în considerare restricții stricte pentru tinerii utilizatori ai rețelelor sociale
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut recent inițiative menite să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale, argumentând că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate avea consecințe negative asupra dezvoltării lor emoționale și sociale. Declarațiile sale apar în contextul discuțiilor din Germania despre modul în care mediul digital influențează tinerii, dar și despre măsurile concrete pe care țara le-ar putea lua pentru a proteja această categorie vulnerabilă.
Propuneri pentru stabilirea unei vârste de restricție și verificarea identității
După ce o filială regională a Partidului Conservator din Schleswig-Holstein a propus, recent, stabilirea vârstei minime de 16 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, cu verificare obligatorie a vârstei, Merz a venit cu un exemplu explicit al motivelor din spatele acestei inițiative. El consideră că, în condițiile în care tot mai mulți adolescenți petrec zilnic până la cinci ore sau chiar mai mult în fața ecranelor, pericolul pentru sănătatea lor mentală și socială devine alarmant.
„Întrucât copiii de astăzi, la vârsta de 14 ani, petrec până la cinci ore sau mai mult pe zi în fața ecranelor, dacă toată socializarea are loc numai prin acest mijloc, atunci nu ar trebui să ne surprindă deficitele de personalitate și problemele de comportament social ale tinerilor”, a declarat Friedrich Merz în cadrul podcastului politic „Machtwechsel”, adăugând că, în opinia sa, măsurile restrictive trebuie considerate cu maximă seriozitate.
Echilibru între protecție și libertate: o dezbatere delicată
Dacă unii politicieni, precum Merz, consideră că restricțiile sunt esențiale pentru a asigura bunăstarea tinerilor, alții atrag atenția asupra riscului de suprastructurare a libertății individuale. În mod evident, preocupațiile privind impactul digital asupra elevilor sau preșcolarilor sunt partajate de majoritatea societății, însă modul în care aceste restricții trebuie implementate rămâne subiect de dezbatere aprinsă.
De exemplu, Merz a precizat că, deși este prudent, nu sprijină un control excesiv sau interdicții totale, ci consideră prioritară protejarea sănătății mintale a copiilor. „Prioritatea trebuie să fie ca ei să aibă timp pentru joc, învățare și concentrare la școală, fără a fi supuși unei presiuni digitale excesive”, a adăugat politicianul. Astfel, măsurile propuse vizează o protecție temporară, dar și educație privind utilizarea responsabilă a mediului online.
Europa și lumea, greață de modelul australian
Ideea de restricții pentru utilizarea rețelelor sociale în rândul minorilor nu este un fenomen exclusiv german. În Australia, în decembrie 2025, a fost adoptată cea mai strictă lege mondială, ce interzice accesul copiilor sub 16 ani pe platformele sociale, ca măsură de protecție împotriva impactului negativ al mediului digital.
Această inițiativă a fost initiat ca răspuns la creșterea alarmantă a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor, atribuită în parte expunerii continue la rețele sociale. În urma acestei decizii, mai multe țări din Europa discută deja despre implementarea unor măsuri similare, reflectând o preocupare globală pentru protecția condițiilor de dezvoltare ale generației actuale.
Pe fondul acestor discuții, situația din Germania se plasează în centrul unui tablou mai larg, în care politicienii și societatea în ansamblul său caută echilibrul delicat între libertate, protecție și responsabilitate, în epoca digitală. Deși propunerile rămân la nivel de dezbateri și proiecte legislative, atmosfera din Europa indică clar o tendință tot mai clară de a limita accesul minorilor la rețelele sociale, pentru a le asigura un mediu mai sigur, dar și pentru a preveni riscurile pe termen lung.
