Călin Georgescu, declarații incendiare despre euro și suveranitate, dar avere în moneda europeană Fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, a stârnit controverse prin declarațiile sale ferme împotriva adoptării euro și a renunțării la leul românesc, pe care l-a numit „fortăreața noastră”

Conform Libertatea: Călin Georgescu, declarații incendiare despre euro și suveranitate, dar avere în moneda europeană

Fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, a stârnit controverse prin declarațiile sale ferme împotriva adoptării euro și a renunțării la leul românesc, pe care l-a numit „fortăreața noastră”. Cu toate acestea, propria sa declarație de avere contrazice flagrant mesajul transmis publicului.

Într-o postare pe Facebook, Georgescu a catalogat trecerea la euro, fără o dezbatere națională reală și fără un mandat clar de la popor, drept o „trădare a leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”. El a argumentat că renunțarea la moneda națională înseamnă pierderea suveranității, subliniind că o țară este stăpână pe destinul său doar atunci când controlează moneda proprie. „Leul este al românilor: păstrăm leul, păstrăm șansa de a ne reface țara prin noi înșine”, a declarat fostul candidat.

Avere în euro, în ciuda apărării leului

Paradoxal, în cea mai recentă declarație de avere, depusă în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a declarat conturi în valoare de 180.000 de euro și niciun leu. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la consistența pozițiilor sale publice, mai ales că și-a construit discursul pe importanța păstrării leului ca simbol al suveranității naționale.

Pe lângă suma considerabilă în euro, declarația de avere mai menționează două terenuri intravilane în satul Viștea de Sus (Brașov) și în Mogoșoaia (județul Ilfov), o casă în Mogoșoaia, un autoturism achiziționat în 2022 și un salariu declarat în lei.

Procesul lui Călin Georgescu, aproape de începere

Pe lângă declarațiile sale economice și politice, Călin Georgescu se confruntă și cu probleme juridice. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 6 august 2026, că procesul pe fond în dosarul în care Georgescu, alături de Horațiu Potra și alte 20 de persoane, sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, poate începe.

Conform rechizitoriului, procurorii susțin că, în urma anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024, Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi pus la cale un plan pentru deturnarea manifestațiilor publice. Aceștia ar fi intenționat să organizeze acțiuni violente cu ajutorul unor persoane cu pregătire militară din anturajul lui Potra. Anchetatorii afirmă că Horațiu Potra ar fi constituit un grup paramilitar format din 21 de persoane, pregătit să se deplaseze spre București pentru a genera violențe în cadrul protestelor. În urma unor controale efectuate în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au descoperit arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, bastoane telescopice și materiale pirotehnice în autoturisme oprite în județele Ilfov, Dâmbovița și în Capitală. Procurorii consideră că acțiunile inculpaților au pus în pericol ordinea constituțională și securitatea națională.

Sursa: Libertatea