Conform Gândul: Călin Georgescu critică dur proiectul de lege privind reformarea partidelor, propus de AEP
Fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu, a lansat critici vehemente la adresa proiectului de lege inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind reforma partidelor politice. Potrivit lui Georgescu, măsurile propuse reprezintă un pericol major pentru democrația din România, instaurând un precedent grav prin acordarea unei puteri administrative discreționare de a elimina formațiuni politice.
Mutarea puterii de la justiție la administrație, un „drum spre dictatură”
Principalul punct de vedere exprimat de Călin Georgescu se referă la transferul competenței de dizolvare a unui partid politic. Dacă în prezent această decizie aparține exclusiv instanțelor de judecată, proiectul AEP ar permite ca o comisie formată din cinci angajați ai Autorității să decidă soarta unui partid. Judecătorul ar interveni doar în cazul în care formațiunea politică contestă decizia AEP. Georgescu consideră că această schimbare nu este una tehnică, ci o mutare a unei „puteri uriașe” de la sistemul judiciar la cel administrativ.
„La 21 august 2026, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat pentru consultare publică un proiect de lege prin care propune ca ea însăși (prin grupuri formate din câte cinci angajați proprii) să poată decide dizolvarea unui partid. Astăzi, această hotărâre aparține exclusiv Tribunalului București. Proiectul AEP însă propune ca judecătorul să intervină numai dacă partidul vizat contestă decizia AEP. Nu este vorba despre o simplă modificare tehnică, ci de mutarea unei puteri uriașe — puterea de a elimina un partid din viața politică — de la instanță la administrație”, a afirmat Călin Georgescu pe platforma Facebook.
Georgescu leagă acest proiect de lege de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, pe care o cataloghează drept un „abuz” din partea AEP. El susține că astfel se continuă erodarea democrației românești și se „pavează drumul către dictatură”.
„Pe 6 decembrie 2024, după ce votarea pentru turul al doilea începuse deja în străinătate, întregul proces electoral prezidențial a fost anulat printr-o decizie neconstituțională. Atunci a început erodarea actuală a democrației românești. Proiectul AEP nu este un episod izolat, ci încă un pas pe același drum. Așa se pavează, sub ochii noștri, drumul către dictatură: puterea se concentrează pas cu pas, iar abuzul poate ajunge, paragraf cu paragraf, în Monitorul Oficial. Dacă nu reacționăm cât timp abuzul este încă un proiect, riscăm să-l vedem mâine devenit lege”, a precizat Georgescu.
Justiția, singurul for competent pentru dizolvarea unui partid
Fostul candidat la președinție a subliniat că, deși un partid care încalcă legea trebuie să răspundă, decizia finală privind desființarea sa trebuie să aparțină exclusiv unei instanțe independente. El invocă recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR, care stipulează că dizolvarea forțată a unui partid trebuie să fie o măsură excepțională și să fie hotărâtă de o instanță.
„Da, un partid care încalcă legea trebuie să răspundă. Însă desființarea lui trebuie hotărâtă numai de o instanță independentă. Comisia de la Veneția este grupul de specialiști în Constituție al Consiliului Europei, organizație din care face parte și România. OSCE înseamnă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. ODIHR este prescurtarea denumirii în limba engleză a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului — instituția care urmărește dacă alegerile sunt libere și corecte. Aceste instituții nu fac legile României, dar oferă reperele juridice după care putem vedea dacă o lege apără sau slăbește democrația. Ghidul lor comun spune limpede: dizolvarea forțată a unui partid trebuie să fie o măsură excepțională și să fie decisă întotdeauna de o instanță independentă, nu de AEP, printr-un grup format din cinci angajați proprii. Cei aflați la putere nu ne fac o favoare lăsând să existe și alte partide. Puterea nu are dreptul să-și aleagă opoziția. Dreptul la opoziție și dreptul de a alege cine conduce aparțin poporului. Proiectul nu este încă lege. Tocmai de aceea se poate și cerem eliminarea acestor prevederi acum. În democrație, puterea răspunde în fața poporului. În dictatură, poporul răspunde în fața puterii”, a conchis Georgescu.
Autoritatea Electorală Permanentă a informat că proiectul de lege vizează reformarea cadrului juridic actual și alinierea la standardele europene, acoperind întregul ciclu de viață al unui partid, de la constituire la dizolvare, cu propunerea de digitalizare a procedurilor de înregistrare și registre. AEP va organiza pe 27 august 2026 o dezbatere pe marginea proiectului, la care sunt invitați reprezentanții partidelor politice parlamentare.
Sursa: Gândul
