Transportul public din București întâmpină noi provocări legate de modernizarea și eficientizarea sistemului de control al biletelor, odată cu introducerea cardurilor de identitate electronice. De aproape un an, bucureștenii pot beneficia de aceste documente digitale, dar utilizarea lor în controlul biletei de călătorie se lovește de obstacole tehnice semnificative, punând în pericol potențialul de a combate fraudarea tarifelor.
Lipsa cititoarelor pentru cardurile electronice și impactul asupra controlului
Din cauza lipsei infrastructurii tehnologice adecvate, angajații Societății de Transport București (STB) nu pot verifica în mod eficient datele înscrise pe noile cărți de identitate electronice. Deși peste 125.000 de locuitori ai capitalei beneficiază deja de aceste documente digitale, acestea nu conțin adresa de domiciliu, iar cititoare speciale sunt esențiale pentru a accesa informațiile complete. În lipsa acestor echipamente, controlorii nu pot sancționa persoanele care circulă fără titlu valabil de călătorie, obligând operatorul să se bazeze pe alte metode sau, mai rău, să permită evaziunea tarifară.
Această situație face ca mulți bucureșteni să prefere să circule fără bilet, știind că sancțiunile maxime aplicate pentru astfel de fapte sunt în prezent greu de impus. Astfel, opțiunea de a plăti amenda de 500 de lei și de a scăpa de suprataxa de 80 de lei devine tot mai atrăgătoare pentru cei care nu doresc să cheltuie pentru legitimație sau nu sunt interesați de legalizarea călătoriei.
モărgi comunicarea cu publicul și efectul asupra tarifelor
Potrivit celor mai recente cifre, societatea de transport a acordat, în 2025, circa 82.000 de sancțiuni pentru persoane surprinse fără bilet sau fără abonament valabil. Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste sancțiuni au fost suprataxe, iar doar o minoritate—mai puțin de 3%—au reprezentat amenzi directe, ceea ce indică o problemă de implementare și de conștientizare a regulilor.
Într-un comunicat oficial, reprezentanții STB au spus că, deși procesul de digitalizare nu este încă complet finalizat, în curând controlorii vor fi dotați cu cititoare pentru noile carduri electronice. Aceasta ar permite verificarea rapidă și precisă, dar până atunci, cei care aleg să nu plătească pentru bilete continuă să circule fără a fi sancționați sistematic.
Debaterea tarifelor și decizia Consiliului Local
Despre costul transportului public, decizia de a nu majora prețurile biletelor a fost o victorie pentru bucureșteni și pentru Primăria Sectorului 1, după ce proiectul de a crește tariful de la 3 la 5 lei pentru o călătorie de 90 de minute a fost respins în ședința din ianuarie a Consiliului Local. Cu doar 23 de consilieri din toate partidele susținând majorarea, majoritatea s-a poziționat împotriva acestei măsuri, afirmând că o creștere în condițiile actuale ar putea agrava situația pentru populația cu venituri modeste.
Primarul Ciprian Ciucu și-a exprimat și el poziția de reținere: deși susține păstrarea tarifelor actuale, a subliniat că va aștepta noi propuneri concrete pentru a găsi soluții de sustenabilitate economică pentru operatorul de transport. În acest context, evitarea creșterii tarifelor devine o prioritate pentru a menține accesul facil al bucureștenilor la servicii de transport public.
Perspectiva de viitor și provocările din sistem
Lipsa echipamentelor și politicile tarifare nu sunt singurele obstacole ale STB. Reforma infrastructurii, creșterea calității serviciilor și combaterea evaziunii fiscale rămân în centrul atenției fiind vital pentru a asigura un sistem de transport public funcțional, adaptat timpurilor moderne. Deși tehnologia digitală promite reducerea fraudelor și creșterea transparenței, implementarea sa eficientă depinde de coordonare, investiții și sprijin din partea autorităților.
Pe măsură ce se încearcă soluționarea acestor probleme, bucureștenii rămân în așteptarea unor măsuri concrete care să asigure un transport public sigur, accesibil și eficient, capabil să țină pasul cu alte capitale europene. Indiferent de eventuale schimbări, cert este că în următorii ani, adaptarea și modernizarea sistemului de ticketing și control vor fi cruciale pentru a restabili încrederea și pentru a construi o mobilitate urbană sustenabilă.
