Bucureștiul, deși este motorul economic al țării, cu cele mai mari venituri și o populație numeroasă, se confruntă cu o natalitate scăzută: doar 8 copii la mia de locuitori. Această cifră este similară cu media națională, un paradox pentru un oraș care generează un sfert din Produsul Intern Brut al României. Dezvoltarea economică nu a fost însoțită de o îmbunătățire corespunzătoare a calității vieții, ceea ce a dus la această situație.
De ce se nasc puțini copii în capitală
În cele zece maternități de stat din București s-au născut, în 2025, aproximativ 17.400 de copii. Aceasta înseamnă, în medie, mai puțin de 50 de nou-născuți în fiecare zi, într-un oraș cu peste 2,1 milioane de locuitori declarați. Sociologul Gelu Duminică a explicat că, deși Bucureștiul are venituri mai mari decât alte orașe din România, calitatea vieții nu este neapărat superioară.
Factori precum poluarea, neîncrederea în stat, lipsa școlilor și a creșelor contribuie la această scădere a natalității. „Întotdeauna cu cât se dezvoltă o societate, cu atât are mai puțini copii”, a adăugat acesta. Bucureștiul se confruntă cu aceleași probleme ca multe alte orașe dezvoltate, dar fără avantajele aferente. Polarizarea socială și atitudinea negativă față de politicieni contribuie, de asemenea, la această situație.
Vârsta mamelor crește, iar numărul copiilor scade
Bucureștiul deține un record negativ nu doar în ceea ce privește natalitatea, ci și în legătură cu numărul de copii per femeie. Procentul femeilor cu vârste între 35 și 44 de ani care nu au copii s-a dublat față de începutul anilor ’90. Această tendință se observă la nivel național, dar este mai accentuată în capitală.
În 2011, numărul de nou-născuți în România a scăzut pentru prima dată sub 200.000. Treisprezece ani mai târziu, în 2024, acest număr a scăzut sub 150.000. Analizele arată o schimbare semnificativă în ceea ce privește vârsta la care femeile devin mame în ultimii 30 de ani.
Reacțiile și perspectivele
Situația natalității scăzute ridică semne de întrebare cu privire la viitorul demografic al României. În contextul actual, cu Nicușor Dan președinte și Ilie Bolojan prim-ministru, nu există încă măsuri concrete sau politici publice majore care să abordeze direct această problemă. Analizele arată că, la nivel național, natalitatea a continuat să scadă, influențată de factori economici și sociali.
