Cei mai mulți locuitori din București sunt nemulțumiți de calitatea aerului din Capitală, conform unui studiu recent realizat în mai multe orașe din România. Cercetarea, efectuată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, dezvăluie discrepanțe semnificative între percepția bucureștenilor și a locuitorilor din alte orașe cu privire la calitatea vieții urbane.
Bucureștiul, codaș la calitatea aerului
Studiul, efectuat prin metoda drumului aleatoriu pe un eșantion de 2.180 de respondenți, arată că doar 25% dintre bucureșteni sunt mulțumiți de calitatea aerului. Această cifră este mult sub media generală de 43% înregistrată la nivelul tuturor orașelor analizate. În contrast, Cluj-Napoca se evidențiază cu o majoritate de 52% dintre respondenți care au o percepție pozitivă asupra aerului. Iașiul înregistrează și el un procent mai ridicat, de 36,7%, comparativ cu Bucureștiul.
Datele subliniază și alte probleme majore cu care se confruntă Capitala. Doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, iar 28% au o percepție pozitivă despre infrastructura rutieră. În schimb, transportul public este apreciat de 68% dintre locuitori, un procent mai mic decât media generală de 78%.
Spațiile verzi, un punct pozitiv
Raportul scoate în evidență o discrepanță notabilă între nemulțumirile legate de calitatea aerului și satisfacția legată de accesul la spații verzi. 69,5% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de accesul la spații verzi și arii naturale urbane. La nivelul orașelor analizate, procentul este de 66%. Peste jumătate dintre respondenți (50,2%) merg în parc de cel puțin 2-3 ori pe săptămână sau mai des.
În Capitală, 22,5% au declarat că merg zilnic sau aproape zilnic în parc, iar 72% ajung în parc cel puțin o dată pe săptămână. Percepția legăturii dintre spațiile verzi și sănătate este, de asemenea, favorabilă, 94% dintre respondenți considerând că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate.
Amenințările asupra spațiilor verzi
Conform studiului, dezvoltarea imobiliară haotică este identificată drept principala amenințare asupra spațiilor verzi, cu 64,8%, urmată de aruncarea deșeurilor (48,4%), poluare (42,8%), defrișarea excesivă (43,3%) și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare (28,9%).
Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază legătura strânsă dintre calitatea aerului și suprafața de spațiu verde din orașe. În 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, iar prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani, fiind strâns legată de calitatea aerului respirat.
