Un bucureștean a primit o sentință de un an și cinci luni de închisoare cu suspendare pentru acte de heraldică extremistă și amenințări, într-un caz care a readus în prim-plan fenomenul de radicalizare pe rețelele sociale. Decizia judecătorilor vine în contextul unei serii de fapte grave legate de promovarea ideologiilor fasciste și antisemitice, comise prin intermediul mai multor conturi online.
Propagarea simbolurilor fasciste și antisemite pe rețelele sociale
Bărbatul, în vârstă de București, și-a exprimat opiniile extremiste în mod repetat și intenționat, distribuid diferite simboluri și mesaje care fac referire la mișcări fasciste și naziste, precum Garda de Fier și Adolf Hitler. Conform anchetei, el a distribuit în luna iunie 2022 fotografia siglei Legiunii de Fier, acompaniată de sloganul „Trăiască Legiunea!”, și a postat imaginea liderului nazist într-o postare distinctă din august același an, minimalizând efectele Holocaustului.
În timpul anchetei, procurorii au identificat și 19 postări pline de mesaje antisemite, publicate pe diferite platforme sociale între iunie și septembrie 2022, în care era promovată propaganda nazistă și denigrată comunitatea evreiască. Această activitate a constituit o manifestare clară a promovării ideologiilor extremiste, o infracțiune penale în legislația românească.
Faptele de amenințare și intimidare
Pe lângă promovarea simbolurilor fasciste, bucureșteanul a fost acuzat și de acte de amenințare, fiind implicat în mai multe incidente în care a intimidat o altă persoană. Primele aceste acte au avut loc pe 15 iunie 2022, când a postat comentarii publice pe contul unei alte persoane, amenințând-o cu violența. Ulterior, în august, a trimis un mesaj privat aceleiași victime, amenințând-o din nou cu acte de violență, consolidând astfel un comportament intimdator și perturbator.
Autoritățile au subliniat faptul că aceste fapte nu au fost isolate, ci parte a unei campanii persistente de intimidare și propagare a ideologiilor periculoase. În cazul în care nu ar fi fost intervenția rapidă a organelor de anchetă, astfel de comportamente pot duce la grave consecințe sociale, mai ales în contextul într-un oraș ca București, unde fracturarea socială devine din ce în ce mai vizibilă.
Traiectoria și remușcarea inculpatului
La finalul procesului, suspectul a recunoscut faptele și a acceptat condamnarea la un an și cinci luni de detenție cu suspendare, pe un termen de supraveghere de trei ani. În plus, magistrații i-au impus un program de muncă în folosul comunității de 60 de zile, precum și obligația de a nu se apropia de victime sau de a repeta comportamentele extremiste identificate.
Această decizie judiciară trimite un semnal clar că societatea românească își păstrează vigilența în fața propagandei extremiste și a discursului instigator la violență. Însă, în același timp, rămâne de văzut dacă astfel de cazuri vor deveni uneori tratate ca incidente izolate sau dacă vor da naștere unor măsuri mai ferme pentru combaterea radicalizării pe internet.
În contextul ostilității tot mai acută împotriva comunităților minoritare, aceste evenimente subliniază importanța legislației și a intervenției prompte pentru descurajarea manifestărilor extremistice. În timp ce autoritățile continuă eforturile de combatere a discursului urii, societatea își păstrează vigilența, conștientizând riscurile la care se expune dacă nu răspunde ferm acestor provocări.
În cele din urmă, cazul bucureșteanului condamnat reflectă un fenomen global, de la care nu trebuie să se închidă ochii: radicalizarea, alimentată de mediul online, trebuie tratată cu seriozitate, pentru a proteja valorile democratice și pentru a preveni escaladarea conflictelor de acest fel.
