Bruxelles neagă acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor din România
Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile aduse de Statele Unite, care susțin că Executivul european ar fi intervenit în alegerile din România prin presiuni asupra platformelor de socializare. „Aceste afirmații sunt absurde și complet nefondate”, a afirmat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, subliniind angajamentul instituției de a susține libertatea de exprimare.
Declarațiile Comisiei vin în contextul unui raport alarmant al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA, care afirmă că Uniunea Europeană a desfășurat o „campanie de cenzurare” timp de zece ani, direcționată împotriva discursului public, în special pe rețelele sociale. Documentul, de 160 de pagini, lansează acuzații grave, inclusiv ideea că Bruxellesul ar fi încercat să controleze informațiile difuzate online, inclusiv cele legate de vaccinarea anti-COVID.
Acuzațiile și implicațiile lor
Raportul denumit „dosarele europene ale cenzurii” susține că Uniunea Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a elimina opiniile critice legate de vaccinuri, sugerând o ingerență electorală repetată în procesele electorale din statele membre. „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a adăugat Regnier, acuzând, în schimb, platformele online de influențarea alegătorilor prin algoritmi care determină ce informații ajung la utilizatori.
Criticile aduse de autoritățile americane sunt, de asemenea, îndreptate asupra arsenalului legislativ european, considerat de mulți „cel mai strict din lume”. Această reglementare a fost constant contestată de administrația Trump, care susține că măsurile Bruxellesului afectează drepturile fundamentale ale utilizatorilor de a-și exprima opiniile liber.
Contextul politico-diplomatic actual
În lumina acestor acuzații, reacția Comisiei Europene poate fi interpretată nu doar ca o apărare a propriei integrități, ci și ca un răspuns la provocările geopolitice în creștere. Tensiunile dintre ONU și Uniunea Europeană pot fi exacerbate de declarațiile controversate ale unor lideri și influenceri, cum ar fi Elon Musk, care a fost acuzat că sprijină grupuri extremiste din Europa. Această dinamică complicată riscă să influențeze nu doar imaginea Uniunii Europene, ci și relațiile transatlantice.
Acuzațiile din raportul american au fost discutate pe larg de analiști și experți în domeniul relațiilor internaționale. Aceștia subliniază că o astfel de reacție din partea Bruxellesului este dusă la extrem pentru a preveni deteriorarea relațiilor cu Statele Unite, un partener important, în special în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor globale din domeniul securității.
Dilema rămâne însă: cum poate Uniunea Europeană să-și protejeze valorile fundamentale de libertate de exprimare, fără a cădea în capcana acuzațiilor de cenzură și ingerință electorală? Bruxellesul se află într-o situație delicată, iar reacțiile autorităților europene vor fi cruciale în următoarele luni.
