Bruxelles discută despre o nouă suprataxă de 15 lei pentru comenzile online, peste taxa de 25 de lei deja aplicată

România a devenit, de la începutul anului 2026, unul dintre primele state din Uniunea Europeană care a introdus o taxă logistică pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara blocului comunitar. Această măsură, adoptată în lipsa unui acord comun european, îi plasează pe români într-un pătrat distinct, alături de Italia, singurul alt stat membru care a impus o astfel de taxă până în prezent. Diferența majoră constă în cuantumul acesteia: în timp ce Italia percepe doar doi euro per colet, România a stabilit un tarif de 25 de lei, adică aproximativ cinci euro, pentru fiecare livrare de acest tip.

Implicații pentru cumpărăturile online și costurile consumatorilor

Decizia de a introduce această taxă a fost motivată de creșterea explozivă a comenzilor din afara Uniunii Europene, care a avut un impact semnificativ asupra sistemului vamal și administrativ. Până în 2025, importurile de colete mici provenite din afara UE erau scutite de taxe, ceea ce a dus la o creștere accelerată a fluxurilor comerciale. În ultimii ani, numărul acestor colete s-a triplat, ajungând la peste 4,6 miliarde anual, echivalentul a peste 12 milioane de livrări zilnice, conform unor analize Deloitte.

Declarațiile oficiale indică faptul că această taxă logistică are ca scop acoperirea costurilor administrative asociate verificărilor vamale și formalităților de import. Însă, dincolo de scopurile fiscale și administrative, impactul asupra buzunarului consumatorilor devine iminent. În România, plata taxei nu revine direct cumpărătorului, ci furnizorilor sau platformelor digitale care se ocupă de vânzare. Aceștia au obligația să colecteze și să vireze taxa către Agenția Națională de Administrare Fiscală, proces care va fi monitorizat strict. În cazul nerespectării acestor obligații, sancțiunile pot ajunge până la 10.000 de lei, iar în cazuri grave se riscă chiar și răspundere penală.

Ce planifică autoritățile pentru următoarele luni și impactul asupra pieței

Pe măsură ce se apropie jumătatea anului 2026, presiunea asupra prețurilor va crește, odată cu implementarea unei a doua taxe la nivel european. Începând din vara acestui an, va intra în vigoare o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol importat, indiferent de valoare, atât timp cât coletul nu depășește plafonul de 150 de euro. Aplicarea cumulativă a celor două taxe – cea logistică națională și taxa vamală europeană – va determina o creștere semnificativă a prețurilor pentru majoritatea cumpărătorilor români, mai ales în cazul produselor ieftine sau de consum rapid.

Așadar, pentru consumatorii din România, efectele vor putea fi dramatice, mai ales în domeniul achizițiilor din categorii precum moda, electronice sau jucării, acolo unde diferența de cost poate fi insurmontabilă. Specialiștii avertizează că pentru anumite categorii de produse cu preț redus, aceste taxe pot deveni prohibitive, reducând drastic atractivitatea cumpărăturilor online. În plus, regimul sancțiunilor este sever: nedeclararea coletelor sau lipsa evidenței exacte pot duce la amenzi consistente sau chiar la răspundere penală în cazuri grave.

Perspective și perspectivele viitoare pe piața europeană

Impactul acestor măsuri va fi resimțit nu doar în România, ci și în alte state membre, dar diferențele în nivelul taxelor vor crea un anumit decalaj în comportamentul de consum și în preferințele pieței. Într-o perspectivă mai largă, autoritățile europene caută modalități de a echilibra creșterea volumului de comerț electronic cu nevoia de a manifesta control și de a suporta costurile administrative. Totuși, riscul unui efect de bumerang rămâne: creșterea costurilor poate duce la scăderea atractivității cumpărăturilor din afara Europei și, implicit, la o reducere a fluxului comercial.

Pe termen mediu și lung, această situație poate genera ajustări în comportamentul de consum, dar și în strategiile comercianților, care vor fi nevoiți să găsească soluții pentru a-și menține cota de piață. Indiferent de direcție, clar rămâne că măsurile de fiscalizare a comerțului electronic încep să devină o realitate din ce în ce mai complexă și mai strictă, iar consumatorii trebuie să țină cont de noile costuri și reguli dacă vor să navigheze în lumea cumpărăturilor online din Europa.

Bogdan Dragomir

Autor

Lasa un comentariu