Premierul Ilie Bolojan acuzat de ingerințe în justiție după scrisoarea adresată CCR
Premierul Ilie Bolojan este în centrul unei controverse după ce a trimis o scrisoare Curții Constituționale (CCR), în care a subliniat că amânarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților ar putea afecta România cu 230 de milioane de euro din fondurile PNRR. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar acuzațiile de presiune asupra CCR au venit din partea președintei instituției, Lia Savonea.
Acuzanții și răspunsuri oficiale
În replică la acuzațiile de ingerință, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat pentru G4Media că „premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR” și că nu a solicitat un anumit verdict. Dogioiu a insistat pe faptul că Bolojan a transmis pur și simplu o situație de fapt, având ca scop informarea completă a instanței.
„CCR este suverană în privința deciziilor, dar trebuie să fie pe deplin informată,” a adăugat purtătoarea de cuvânt. Aceasta a criticat, de asemenea, expertiza trimisă de Savonea la CCR, catalogând-o ca fiind „extrem de discutabilă sub aspectul acurateții”.
Contextul scrisorii premierului
Scrisoarea premierului a fost trimisă în contextul amânării de peste patru luni a unei decizii a CCR în dosarul referitor la pensiile speciale ale magistraților. Aceasta inițiativă a fost prima de acest gen, curtea respingând inițial legea adoptată de guvern pe motiv că nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
După retrimiterea proiectului cu avizul CSM, patru judecători CCR, numiți de PSD, au boicotat procesul decizional, ceea ce a generat tensiuni suplimentare între executiv și judecători.
Declarațiile controversate ale lui Lia Savonea
În replica sa, Lia Savonea a acuzat că acțiunile premierului reprezintă o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Aceasta a subliniat că astfel de intervenții pot submina încrederea în independența justiției și în deciziile CCR.
Savonea a contestat la CCR proiectul ce prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani și scăderea pensiei până la 70% din salariul net, un plan controversat care a stârnit discuții intense în rândul opiniei publice și al profesioniștilor din domeniu.
Între perspectiva europeană și deciziile naționale
Scrisoarea premierului a fost trimisă în urma unei întâlniri cu oficialii Comisiei Europene, care au comunicat că jalonul privind reformarea pensiilor speciale nu a fost îndeplinit. Aceasta a generat temeri că România ar putea pierde accesul la 231 de milioane de euro din PNRR, o situație care ridică semne de întrebare asupra stabilității financiare a țării.
Pe de altă parte, reacțiile dure din partea liderilor judecătorești sugerează că tensiunile dintre puterea executivă și cea judecătorească vor continua, afectând nu doar procesele legislative, ci și imaginea instituțiilor în fața cetățenilor și a partenerilor europeni.
În următoarea ședință, programată pe 11 februarie, CCR ar putea lua o decizie finală referitoare la acest subiect, iar impactul său se va resimți în întreaga țară, în contextul adâncirii discuțiilor pe tema reformelor din sistemul judiciar.
