ULTIMA ORĂ
Clotilde Armand: Nu am interdicție la candidare. Atacăm sentința IA: Restartul revoluționar al educației românești Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski Clotilde Armand: Nu am interdicție la candidare. Atacăm sentința IA: Restartul revoluționar al educației românești Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski
AcasăPolitică internă › Bolojan, după ce a fost acuzat: „Nu voi califica niciun om drept șobolan”
Politică internă

Bolojan, după ce a fost acuzat: „Nu voi califica niciun om drept șobolan”

Premierul Ilie Bolojan a explicat că folosirea termenului „șobolani” în discursul său public a avut rolul de a ilustra o situație, și nu de a eticheta persoane. Acesta a reiterat că nu îi place să califice pe nimeni în acest fel.

Clarificări referitoare la „șobolani în cămara statului”

Bolojan a precizat că nu regretă formularea folosită anterior, considerând că exemplul este ușor de înțeles pentru publicul larg. El a subliniat că fiecare persoană care își face datoria, indiferent că activează în sectorul public sau privat, contribuie la susținerea României. Întrebat să ofere un exemplu concret, premierul a răspuns direct, evidențiind situațiile în care funcționari publici tolerează furturile și ineficiența.

„În condițiile în care ai oameni care sunt pe posturi și tolerează furturile, fac parte din astfel de rețele, tolerează ineficiența, acești oameni sunt la capitolul probleme care îți distrug resursele”, a afirmat premierul. El a adăugat că un astfel de sistem, care încurajează corupția, nu trebuie să funcționeze în sectorul public. Bolojan a insistat că a folosit acest exemplu metaforic pentru a descrie o situație, nu pentru a califica indivizi.

Explicații privind contextul declarațiilor

Premierul a amintit că, anterior, la Radio România Actualități, a descris o situație similară. „Gândiți-vă că în cămara aceea pe care o mai are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi că ai niște șoricei, niște șobolani, care sunt ca niște rozătoare care-ți rod acele alimente și, foarte plastic, știți am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat”, a declarat Bolojan în acea emisiune.

Reacțiile publice și impactul declarațiilor

Declarațiile premierului au stârnit dezbateri în spațiul public, cu opinii împărțite asupra folosirii limbajului metaforic pentru a descrie fenomene precum corupția și ineficiența în sectorul public. Scopul său a fost de a evidenția problema devalizării bugetului public, asemănând-o cu un scenariu în care resursele sunt irosite.

Sursa: Financialintelligence.ro