Premierul Ilie Bolojan pregătește o soluție pentru criza financiară a Primăriei Capitalei, promițând un capitol special în bugetul național pentru București
Situația financiară a Primăriei Generale a Capitalei rămâne una critică, iar liderii guvernamentali sunt conștienți de impactul acesteia asupra funcționării orașului. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei declarații făcute miercuri, că se pregătește un capitol distinct dedicat Bucureștiului în proiectul de buget pentru anul 2026. Această măsură vine ca urmare a recunoașterii faptului că administrația capitalei a fost subfinanțată de mulți ani, punând în pericol bunei funcționări a unor servicii esențiale precum termoficarea și transportul public.
Un pas strategic pentru echilibrarea finanțelor și administarea autonomă a bucureștenilor
Ilie Bolojan a accentuat importanța găsirii unei soluții durabile pentru repartizarea fondurilor, menționând că în viitorul buget va fi dedicat un capitol special pentru București, menit să echilibreze relația financiară între Primărie și primăriile de sector. “În proiectul de buget va fi o secțiune dedicată Bucureștiului. Sper să găsim o formulă sau să punem în practică referendumul votat de bucureșteni sau să găsim o formulă tranzitorie, iar de la anul să se aplice referendumul votat de bucureșteni”, a declarat oficialul, subliniind totuși dificultățile tehnice și politice ale acestei abordări.
Astfel, Guvernul intenționează să întocmească un plan care să permită o administrare mai eficientă a fondurilor, în condițiile în care Bucureștiul are nevoie urgentă de resurse pentru a se readapta la cerințele unui oraș aflat în continuă expansiune. Premierul a recunoscut că problemele financiare ale Capitalei nu sunt doar de natură economică, ci și politică, fiind influențate de nevoia de a respecta voința exprimată de bucureșteni în referendumul din 2024, inițiat de fostul primar Nicușor Dan.
Context: strategie și provocări legislative
Referendumul, probabil unul dintre cele mai importante evenimente civice din ultimii ani pentru Capitală, a autorizat Primăria Generală să gestioneze în mod direct veniturile provenite din impozitele și taxele locale, evitând astfel alocări directe ale fondurilor de către Guvern. Acest lucru a fost prins drept o încercare a bucureștenilor de a spori autonomia administrației locale, însă nu a fost primit cu entuziasm de toți edilii de sector, care se tem că reducerea controlului central va aduce diminuarea fondurilor pentru proiectele lor specifice.
Primarul general Ciprian Ciucu a fost cel mai vocal susținător al respectării votului popular, afirmând că „PMB nu are bani nici să treacă strada” și că sprijină poziția președintelui Nicușor Dan, care a declarat că nu va semna legea bugetului dacă nu se ţine cont de rezultatul referendumului. În acest context, guvernul încearcă să echilibreze nevoia de stabilitate financiară cu dorința bucureștenilor de a-și administra mai bine orașul, iar stabilirea unui capitol special în bugetul național pentru Capitală ar putea fi un pas important în această direcție.
Implicarea politică și perspectiva unui nou model de finanțare
În discursul său, premierul Ilie Bolojan a amintit și de eforturile depuse înainte de alegeri pentru a regula în mod clar finanțele Bucureștiului. El a subliniat că „sper să ne păstrăm această abordare, chiar și în context actual, pentru că aici nu mai e vorba de problemele politice, ci de problemele unui număr important de cetățeni ai țării și ale capitalei”.
Unii analiști consideră acest anunț ca pe un semnal clar că autoritățile doresc să găsească soluții pragmatice pentru o problemă cu impact atât de social cât și economic. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri nu va fi lipsită de provocări, în special în condițiile în care discuțiile pe teme bugetare și de autonomie fiscală devin tot mai complexe în contextul politic actual.
Între timp, bucureștenii așteaptă cu speranță ca noul cadru financiar să le permită orașului să-și asigure resursele necesare pentru dezvoltare, în timp ce autoritățile centrale își propun să găsească echilibrul între interesele locale și cele naționale. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, deciziile luate vor aduce cu adevărat o îmbunătățire a situației financiare a Capitalei, într-un context politic și administrativ delicat.
