Ilie Bolojan răspunde acuzațiilor de „userizare” aduse de Hubert Thuma: „PNL nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze”
Luni, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, și-a intensificat criticile la adresa liderilor din Partidul Național Liberal, acuzații care au stârnit deja un val de tensiuni în interiorul formațiunii. Într-un interviu acordat duminică, acesta l-a acuzat pe Ilie Bolojan, președintele PNL Oradea și unul dintre cei mai influenți lideri liberali, că ar duce partidul pe o cale periculoasă, „userizându-l”, adică aderând excesiv la modelele și valorile USR-ului, formațiune apropiată de centru-dreapta, dar cu un parcurs extrem de criticat pentru lipsa de claritate doctrinară.
### Răspunsul lui Bolojan: „PNL trebuie să fie relevant, nu USR-izat nici PSD-izat”
Premierul interimar și lider de prestigiu al liberalilor a ieșit rapid în apărarea propriului partid, evidențiind necesitatea ca PNL să-și păstreze identitatea și profesionalismul. „Am căutat mereu să mă înconjor de profesioniști. Dacă PNL vrea să fie un partid relevant trebuie să se bazeze pe profesioniști. PNL nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze”, a afirmat Ilie Bolojan într-un discurs făcut la Digi24.
Această declarație subliniază intenția liderului de a preveni orice dependență de modelele politice sau de campanii populiste, specifice unor partide ce și-au schimbat frecvent discursul pentru a câștiga simpatia alegătorilor. În ciuda atacurilor indirecte, Bolojan a accentuat faptul că partidul trebuie să-și păstreze și valorile, și integritatea, pentru a rămâne relevant în peisajul politic din România, dominat de tensiuni și alianțe fluctuante.
### Cazul campaniei prezidențiale și poziția politică
Un alt punct abordat de liderul PNL a fost acuzația legată de poziția sa în campania prezidențială. Hubert Thuma îl reproșa că, în calitatea de președinte interimar al României, nu l-a susținut pe Crin Antonescu, preferându-i pe Elena Lasconi și Mircea Geoană. Bolojan a clarificat, însă, că deciziile electorale și de susținere au fost în consonanță cu electoratul și cu rezultatele votului de la alegeri. „Cred că românii au hotărât cine a intrat în turul 2 și cine a câștigat. Eu, în calitate de președinte interimar al României, aveam constrângerile funcției, veneam după o situație tensionată, și totuși am făcut ce a ținut de mine. Dar românii au decis pe cine să voteze. Părerea mea nu are fundament”, a spus premierul, punând accent pe importanța deciziilor populației în procesul democratic.
### Tensiuni interne: acuzații vechi și răfuieli publice
Discuțiile dintre Bolojan și Thuma au început încă de la începutul anului, dar au escaladat recent, decurgând din diferențe de orientare politică și viziune asupra conducerii partidului. Hubert Thuma rămâne rezistent la ideea unei aderii strânse cu USR, despre care a spus că ar fi „o utopie”. În cadrul interviului, el a reamintit că, în opinia sa, Ilie Bolojan „userizează PNL”, încercând să-l apropie de modelele adoptate de alte formațiuni politice recente sau de un eventual megapartid în care ar deveni co-protagonist al unor alianțe complexe.
De asemenea, Thuma a criticat în mod direct influența altor partide și a structurilor guvernamentale, susținând că, în cabinetul premierului, reprezentanții USR și REPER sunt mult mai prezenți decât cei ai PNL, ceea ce, în opinia sa, ar demonstra o politică de „userizare” și de influență excesivă a altor partide în deciziile guvernamentale.
### Perspectivele viitoare ale partidelor și alianțelor politice
Deși aceste discuții sunt expresia unor tensiuni interne, situația indică un trend de fragilizare a unității în PNL, în condițiile în care lupta pentru influență și direcțiile politice devin tot mai intense. În timp ce Bolojan insistă pe necesitatea păstrării identității și profesionalismului, Thuma și susținătorii săi rămân fie sceptici, fie determinați să apere o viziune mai restrictivă asupra relațiilor de putere.
În timp ce PNL navighează pe acest val de controverse interne, perspectiva unui echilibru între forțele de conducere și diversitatea de opinii rămâne deschisă. Primele reacții în interiorul partidului indică faptul că această dispută, dacă nu va fi gestionată cu măsură și transparență, poate escalada, afectând coeziunea și strategia de dezvoltare a formațiunii. Liberalii trebuie acum să decidă dacă vor reuși să-și păstreze unitatea, dacă vor reuși să-și reafirme valorile și dacă vor găsi un echilibru între diferitele viziuni pentru a rămâne relevanți pe termen lung.
