Conform Gândul: Blocaj la Cotroceni pe Legea salarizării bugetarilor
Negocierile pentru noua Lege a salarizării bugetarilor, desfășurate marți după-amiaza la Palatul Cotroceni, au eșuat din nou în a ajunge la un consens. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, sub medierea președintelui, nu au reușit să stabilească un acord politic asupra formei finale a actului normativ, după mai multe ore de discuții.
Surse politice indică necesitatea stringentă a unei noi legi a salarizării, care ar trebui adoptată în septembrie sau octombrie. Cu toate acestea, partidele par reticente în a-și asuma responsabilitatea pentru forma finală a legii în acest moment. Divergențe semnificative persistă în sectoarele Educației și Sănătății, probleme fiind semnalate și în domeniile Apărării, Ordinii Publice, Securității Naționale, precum și în administrația publică.
Termenul pentru adoptarea legii, un alt punct de fricțiune
Un alt aspect care complică situația este calendarul strâns. Pentru a respecta jalonul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), legea trebuie nu doar votată în Parlament, ci și promulgată până la data de 31 august. Timpul rămas este extrem de scurt pentru finalizarea negocierilor politice, adoptarea legii și parcurgerea etapelor constituționale necesare.
În cazul în care legea nu va fi adoptată la timp, România riscă să piardă aproximativ 4 miliarde de lei din fondurile PNRR, bani care ar fi putut fi alocați cheltuielilor aferente noii legi. Alternativa ar fi prezentarea unui nou act normativ pentru salariații din sistemul bugetar în toamnă. Fără o nouă Lege a salarizării, există riscul ca cheltuielile publice să scape de sub control, putând duce, conform surselor, la imposibilitatea achitării salariilor din sistemul bugetar.
Miza financiară uriașă a negocierilor
Amploarea financiară a discuțiilor este considerabilă. Estimările politice indică o necesitate de aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a satisface cerințele sindicatelor din toate domeniile. Doar pentru sectorul Apărării, Ordinii Publice și Securității Naționale, necesarul ar ajunge la circa 7 miliarde de lei.
În domeniul Educației, cheltuielile salariale ar fi estimate la 8 miliarde de lei, iar pentru Sănătate s-ar adăuga încă 2 miliarde de lei. Reprezentanților sindicaliști din Educație li s-a prezentat o grilă care presupunea o creștere suplimentară de 3 miliarde de lei peste o anvelopă existentă de 3 miliarde de lei, până în 2028. Profesorii au solicitat însă aplicarea grilelor negociate în 2023, iar conform surselor politice, o astfel de creștere ar genera cheltuieli anuale de 9-10 miliarde de lei.
Sursa: Gândul
