În ciuda fondurilor europene consistente, gestionarea și absorbția acestora în regiunea București-Ilfov continuă să reprezinte o provocare majoră, iar autoritățile se pregătesc pentru un an 2026 cu potențial de relansare în investiții, dacă vor reuși să depășească blocajele administrative din anii precedenți. În contextul în care în 2025 au fost semnate doar 88 de contracte de finanțare pentru o valoare totală de 2,8 miliarde de euro, programul de atragere a fondurilor devine tot mai critic pentru dezvoltarea zonei metropolitane a capitalei, iar planurile pentru anul viitor anunță sume record pentru diverse proiecte.
Prioritizare și domenii de interes în 2026
Calendarul publicat recent prevede un total de 18 linii de finanțare, cu un buget estimativ de peste 539 milioane de euro. Sumele sunt alocate pentru sectoare diverse, de la cercetare și apărare, la digitalizare și infrastructură urbană, în condițiile în care anii trecuți au evidențiat dificultățile birocratice și lipsa de personal calificat. În mod punctual, cele mai mari sume vor merge către proiecte de specialitate precum parcurile științifice de la Măgurele sau pentru modernizarea infrastructurii de apărare, ceea ce indică o orientare către domenii considerate strategice pentru poziția României în competiția regională și europeană.
Investiția de 65 de milioane de euro destinată Parcului Științific și Tehnologic de la Măgurele, deși anunțată de mulți ani, rămâne un pilon pentru dezvoltarea cercetării avansate, mai ales în domeniul laserului și tehnologiilor avansate, capitalizând potențialul pus în evidență de proiectele europene. Apelul pentru această linie este necompetitiv, dedicat în exclusivitate Consiliului Județean Ilfov, iar depunerea proiectului este programată pentru vară, după apariția ghidului final în luna mai.
Un alt domeniu de interes o reprezintă apărarea, pentru care vor fi alocați 55 de milioane de euro. Finanțarea are ca scop modernizarea infrastructurilor de apărare și asigurarea protecției infrastructurilor critice. Această sumă este un semnal al importanței strategice atribuite modernizării sistemelor de securitate națională, în unison cu eforturile europene.
Digitalizare și infrastructură: noi oportunități pentru primării
Primăriile din București și Ilfov vor avea acces la fonduri importante pentru digitalizarea administrației și implementarea conceptului de Smart City. Cu un buget de 55 milioane de euro, aceste fonduri urmăresc reducerea birocrației și facilitarea relației între autorități și cetățeni, prin sisteme electronice moderne. Apelul este competitiv, ceea ce înseamnă că primăriile trebuie să depună proiecte bine puse la punct pentru a accesa aceste resurse, ale căror ghiduri vor fi publicate în luna aprilie.
Investițiile în mobilitatea urbană vor continua și în 2026, fiind programate sume de peste 16 milioane euro pentru digitalizarea transportului public, și aproape 10 milioane pentru piste de biciclete și alte infrastructuri nemotorizate. Aceste proiecte speră să dezvolte un sistem de transport mult mai eficient și sustenabil în zona metropolitană.
Siguranță rutieră și regenerare urbană rămân priorități
Siguranța rutieră continuă să primească o atenție deosebită, fiind vizată reducerea accidentelor în zonele critice din București și Ilfov, pentru care vor fi alocate peste 31 de milioane de euro. Paralele, creșterea accesibilității prin dezvoltare multimodală se va realiza printr-o sumă de 37,5 milioane de euro. Aceste măsuri sunt vitale în condițiile în care traficul intens și infrastructura insuficient adaptată creează frecvent situații de risc.
Proiectele de regenerare urbană, reabilitare și conservare a patrimoniului sunt, de asemenea, în centrul atenției, pentru care vor fi disponibili peste 70 de milioane de euro. Aceste fonduri vor sprijini astfel de inițiative în parcuri, baze sportive și clădiri de patrimoniu, atât în mediul urban, cât și în rural, în încercarea de a revitaliza zonele degradate și a promova un trai urban de calitate.
Provocările din spatele cifrelor record
Dar, în ciuda acestor perspective, anii precedenți au scos la iveală grave probleme administrative și birocratice. În 2025, un număr imens de cereri au fost depuse, însă doar o fracțiune din ele au fost transformate în contracte semnate, din cauza lipsei de personal calificat și a complexității documentației. Mulți beneficiari au fost nevoiți să facă față blocajelor și respingerilor, cauzate de condiții tehnice stricte și de suprapunerea apelurilor regionale cu cele din alte programe, precum PNRR sau bugetul de stat.
În prezent, autoritățile încearcă să adapteze și să îmbunătățească procesul de evaluare și selecție, dar prognosticul pentru absorbția fondurilor europene rămâne precaut. Cu toate acestea, anunțurile pentru 2026 dau semne că, odată rezolvate blocajele logistice și administrative, Bucureștiul și Ilfovul pot deveni din nou exemplul de succes în utilizarea fondurilor europene în Romania. Rămâne de văzut dacă aceste planuri vor fi duse la bun sfârșit și dacă administrația locală va reuși să capitalizeze aceste oportunități pentru o dezvoltare durabilă.
