Consiliul General al Municipiului București a respins oficial inițiativa primarului general Ciprian Ciucu de a majora tarifele pentru biletele de transport în comun ale Societății de Transport București (STB). Decizia, adoptată joi, marchează prima înfrângere politică a edilului de la preluarea mandatului în fața organismului legislativ local, într-un context tensionat privind viitorul societății de transport.
În timp ce proiectul propunea o creștere de aproape 66% a prețului pentru un bilet de călătorie de 90 de minute, votul a fost unul clar împotrivă: doar 23 de consilieri s-au pronunțat favorabil, în timp ce 5 au votat împotrivă și 22 s-au abținut. Cu o majoritate relativ redusă, decizia transpare ca o veste nefavorabilă pentru inițiativa primarului, dar și pentru eforturile sale de a gândi soluții pentru criza financiară acută cu care se confruntă societatea de transport.
Ciprian Ciucu s-a declarat totuși clar despre motivul pentru care a susținut planul de majorare a tarifelor, argumentând că fără această măsură, STB riscă insolvența. „Mărirea era necesară ca un mic aport, o mică gură de oxigen, ca STB să nu intre în insolvență. Dacă săptămâna viitoare nu vom avea bani să plătim o rată din datoria către ANAF, această instituție va cere insolvența societății de transport.” Cu toate acestea, el a punctat că nu intenționează să renunțe la eforturile de a salva societatea, așteptând propuneri concrete din partea Consiliului General pentru măsuri alternative.
Primarul a atras și atenția asupra stării grave în care se află compania, prezentând un tablou sumbru: „Se dublează pe alocuri salariile și cheltuielile, în condițiile în care STB are datorii de 1,6 miliarde de lei, similar cu bugetul orașului Brașov. Doar 17% din costuri sunt suportate de tarife, restul fiind acoperit din subvenții.” El a criticat dur modul în care sunt gestionate resursele și structura de personal, reclamând că societatea are 193 de directori, „câți controlori, și 2.500 de angajați în zona administrativă”, o situație pe care a numit-o „excesiv de ineficientă” comparativ cu alte companii private.
Controversă privind tarifarea și criza economică a transportului public
Conform planurilor neoficiale discutate anterior, prețul pentru un titlu de călătorie metropolitană de 90 de minute ar fi trebuit să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de 75%. De asemenea, biletele pentru abonamentele de 24 de ore ar fi trebuit să fie majorate de la 8 la 14 lei, ceea ce ar reprezenta o a doua scumpire semnificativă în ultimii doi ani, după creșterea prețului de la 1,3 lei la 3 lei în 2021.
Negocierile privind tarifele s-au realizat într-un context economic dificil, marcat de creșterea prețurilor la energia electrică și combustibili, dar și de inflație, care a afectat toate structurile bugetare ale administrației locale. Primăria și-a justificat inițiativa de majorare a tarifelor prin aceste motive, precum și prin neadaptarea corespunzătoare a tarifelor din ultimii ani. În plus, s-au evidențiat probleme grave legate de gestionarea resurselor societății, fiind menționate lipsa unor măsuri clare pentru restructurare și optimizare.
O poziție fermă din partea opoziției și investigații în derulare
Rezistența la majorarea tarifelor a fost exprimată și de consilierii AUR, unii dintre aceștia acuzând lipsa de reforme în management și subliniind că peste 30% dintre angajații STB „stau în birouri”. În același timp, opoziția a atras atenția asupra unei structuri organizatorice excesiv de greoaie, fiind criticată supraîncarcarea cu personal administrativ în raport cu numărul de controlori și cu cel al angajaților operativi.
Situația financiară extrem de gravă a societății de transport nu poate fi ignorată. Un document intern, semnat de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea și făcut public, descria chiar la începutul anului 2026 o societate în totală criză de lichidități, incapabilă să plătească salariile sau să facă fata obligațiilor financiare curente. În plus, sumele încasate din subvențiile către transportul metropolitan nu acopereau nici măcar costurile operaționale, în timp ce facturarea către operatori din alte localități continua să agravese criza.
Luptele politice și gestionarea defectuoasă s-au combinat cu suspiciuni privind o posibilă rețea de interese politice și economice în domeniul achizițiilor, unde managementul pare să fie victime ale unor influențe externe. În ultimul an, Primăria a demarat o serie de anchete fiscale, iar gestionarea financiară a societăților din subordine a devenit subiect de dispută publică și cercetări interne, în încercarea de a preveni o colapsare totală a sistemului de transport.
În timp ce consiliul și administrația continuă să caute soluții, perspectiva ca STB să își revină fără măsuri radicale rămâne incertă. Criza financiară legată de management, datorii și structura instituției solicită o reformă profundă, iar apetitul pentru majorări de tarife devine tot mai complicat, pe fondul dezbaterii publice acerbe și al presiunii populației. Răbdarea și răspunsurile concrete ale administrației vor fi testate în următoarele luni, într-un moment în care Bucureștiul trebuie să găsească un echilibru delicat între sustenabilitate economică și accesibilitatea serviciului de transport pentru milioane de cetățeni.
