Trecutul culturii în București: de la bibliobuz la librării moderne
Pe vremuri, bucureștenii aveau o modalitate inedită de a accesa literatura, înainte ca internetul și tehnologia digitală să schimbe radical modul în care citim. În perioada anilor 70-80, în orașul în continuă dezvoltare, existau autobuze transformate în adevărate biblioteci mobilă, cunoscute sub denumirea de „bibliobuz”. Aceste vehicule, parcurse de oameni pasionați de lectură, aduceau cultura în zonele periferice, unde accesul la biblioteci era adesea limitat.
Biblioteca pe roți: istoria și impactul bibliobuzelor
Bibliobuzul, un autobuz special configurat, înlocuia scaunele obișnuite cu rafturi de cărți, fiind un punct de întâlnire pentru cititori aflați departe de oraș sau în zone rurale de pe marginea capitalei. Împrumutul se realiza contra legitimatie, serviciul fiind complet gratuit, iar în interior se afla și o bibliotecară dedicată, care ghida cititorii și îi ajuta să-și aleagă cărțile preferate. În aceste autobuze circulau titluri precum „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, „Eneida”, dar și literatură pentru copii precum „Cireșarii” sau „La Medeleni”, atrăgând generații întregi în lumea lecturii.
Astfel, bibliobuzul nu a fost doar un mijloc de împrumut de cărți, ci și o punte între tineri și prima lor întâlnire cu literatura. Aceste inițiative au avut un rol esențial în promovarea culturii, mai ales în zonele unde accesul la biblioteci era restrâns. Imaginile și documentele din arhivele Bibliotecii Metropolitane București păstrează vie această etapă a istoriei culturale a orașului, un exemplu clar al importanței accesului la cultură în dezvoltarea identității naționale.
Evoluția bibliotecilor în București și perspectiva actuală
De-a lungul anilor, odată cu dezvoltarea infrastructurii și creșterea numărului de librării și biblioteci, principala metodă de a ajunge la carte s-a schimbat radical. Astăzi, în București, funcționează 34 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane, distribuite în cele șase sectoare ale capitalei. Printre acestea figurează și inițiative precum „Biblionet”, „Artoteca” sau „Mediateca”, care oferă acces la o diversitate de resurse culturale, digitale și fizice. Accesul la lectură nu mai este o problemă, fiind posibil chiar și online, cu un simplu click.
Totuși, statisticile arată o realitate diferită pentru România, departe de a fi o națiune a cititorilor avizați. Conform celor mai recente date, doar 7% dintre români citesc regulat, iar peste jumătate dintre tinerii din marile orașe nu au citit nicio carte în ultimul an. În pofida numeroaselor evenimente culturale și târguri de carte, precum Gaudeamus sau Salonul Internațional de Carte, societatea românească continuă să consume foarte puțin din ceea ce oferă piața de carte, estimată la circa 60 de milioane de euro anual.
Capitala, însă, rămâne un centru important în acest domeniu. Aproximativ jumătate din vânzările de carte din țară se concentrează aici, confirmând rolul său nu doar ca centru administrativ, ci și ca motor cultural. În contextul digitalizării continue, Bucureștiul trebuie să găsească moduri inovatoare de a reconecta tânăra generație cu cititul, păstrând în același timp valorile bibliotecilor tradiționale și inițiativele de tip bibliobuz.
Perspectiva pentru viitor pare să fie una a echilibrului între trecut și prezent, între digitizare și prețuirea lecturii ca experiență fizică. România, și în special Bucureștiul, are încă potențialul de a revitaliza cultura cititului, înscriindu-se într-un model european în care lectura merge dincolo de click-uri și ecrane, respira și îmbrățișează efemerul act al răsfoirii unei cărți adevărate.
