Bucureștiul, orașul în continuă schimbare, pare să fi pierdut din vedere siguranța și accesibilitatea celor mai vulnerabili locuitori ai săi. În ultimii doi ani, inițiativele pentru implementarea infrastructurii destinate persoanelor nevăzătoare au fost marcate de o serie de probleme flagrante, ce dezvăluie o criză de responsabilitate și de gestionare eficientă a fondurilor publice.
Benzile pentru nevăzători, victime ale căldurii extreme și probleme tehnologice
La finalul anului 2024, Primăria Municipiului București a montat benzile tactile pe Bulevardul Lascăr Catargiu cu speranța de a face capitalei mai accesibilă pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Însă, această inițiativă a devenit rapid un exemplu de gestionare defectuoasă a proiecturilor de infrastructură. În urma unei veri toride, temperaturile ridicate au topit materialul rezistent la uzură, astfel încât benzile s-au transformat în relicve deformate, ineficiente și periculoase. Materialul topit și lăsat să se deprecieze a devenit, practic, o capcană pentru pietoni nevăzători, care se bazează pe aceste indicatoare tactile pentru orientare.
Rezistența fragilă a infrastructurii și managementul defectuos
Deși benzile afectate de caniculă și de trafic s-au deteriorat rapid, autoritățile locale continuă să achiziționeze și să instaleze marcaje similare, în condițiile în care nu s-au făcut ajustări pentru condițiile climatic-meteo extreme. În zonele cu trafic intens sau în zone unde trec pietoni și mașini se intersectează, urmele lăsate de roți, zgârieturile și alte semne de uzură devin evidente, compromițând atât estetica, cât și utilitatea infrastructurii. În plus, zonele de acces ale curților și ale trecerilor de pietoni încep să arate ca simple suprafețe deformate, semn că standardele de calitate și siguranță sunt puse în pericol.
Garanție, înlocuire sau fapt divers?
Primăria Capitalei susține că benzile tactile au o garanție de doi ani și că firmele contractate vor fi cele responsabile pentru înlocuirea componentelor defecte. Cu toate acestea, în ciuda acestor promisiuni, la începutul anului 2026, specialiștii și cetățenii au constatat că materialul afectat de vreme și trafic nu a fost înlocuit nici până acum, iar starea benzilor rămâne același ca și în vara precedentă. Această situație ridică întrebări despre seriozitatea demersurilor autorităților și despre eficiența controalelor de calitate.
Contradicții în gestionarea banilor publici
În aceeași perioadă, Buletin de București a semnalat un alt aspect scandalos: atribuirea unui contract de peste 250.000 de lei către o firmă cu venituri minuscule, de doar 34 de lei în 2024. Este vorba de Zeplin Trafic SRL, o companie cu pierderi semnificative, care a fost singura ofertantă în cadrul licitației pentru furnizarea a peste 10.000 de marcaje tactile și a 1.300 kg de adeziv special. Decizia de a atribui un contract atât de mare unei entități cu resurse atât de limitate ridică întrebări despre transparența și integritatea procesului de achiziții publice.
Afaceri cu dedicație pentru beneficiari mici
Departe de a fi o situație singulară, această situație nu face decât să evidențieze o practică frecvent întâlnită în administrarea fondurilor publice din Capitală. Spectrul de firmă câștigătoare, cu venituri neglijabile, pare să deschidă larg poarta pentru afaceri de tipul “furnizarea de servicii și produse ieftine pentru câțiva”, cu contracte de zeci de mii de euro. La nivelul autorităților, însă, această situație ridică îngrijorări serioase privind corectitudinea și obiectivitatea procesului de achiziție publică.
Pe măsură ce vara anului 2026 își urmează cursul, întrebarea majoră rămâne dacă autoritățile vor reuși să corecteze aceste deficiențe și să ofere bucureștenilor o infrastructură sigură, durabilă și compatibilă cu vremurile. Până atunci, rămâne opinia diverselor organizații și cetățeni că, pentru o capitală europeană, astfel de probleme nu mai pot fi tolerate, iar interesul public trebuie să prevaleze peste interesele de moment sau birocrația nelegitimă.
