România se pregătește pentru o nouă conexiune rapidă cu Ucraina
România va beneficia în curând de o nouă arteră rutieră de mare viteză, care va conecta țara cu Ucraina. Proiectul prevede extinderea capătului nordic al Autostrăzii A7 până la Suceava, urmând ca, de acolo, traseul să continue în direcția graniței, la Siret. Acest proiect are scopul de a crea o infrastructură modernă care să faciliteze nu doar traficul civil, ci și mobilitatea militară într-o perioadă de intensificare a tensiunilor regionale.
Au început lucrările pe A7, care în prezent permite circulația de la Ploiești la Adjud, iar centura Bacăului este de asemenea funcțională. Pe sectoarele dintre Adjud și Pașcani sunt în desfășurare lucrări, iar pregătirile pentru loturile Pașcani-Suceava și Suceava-Siret sunt în plină desfășurare.
Proiecte de anvergură sub semnătura Umbrărescu
Lotul 1 al secțiunii Pașcani-Suceava, care se desfășoară pe o distanță de 33 de kilometri, a fost atribuit companiei UMB. Proiectul, estimat la aproximativ 3 miliarde de lei (fără TVA), este gândit pentru a fi finalizat în două ani și jumătate, inclusiv șase luni de proiectare. Potrivit specialiștilor, lucrările ar putea începe în toamna lui 2026.
Continuând cu acest trend, lotul 2, ce leagă Roșcani de Aeroportul Suceava, are o lungime de aproape 29 de kilometri. Guvernul român subliniază că aceste proiecte sunt parte dintr-o strategie mai amplă, vizând nu doar dezvoltarea infrastructurii locale, ci și integrarea economică și strategică în context european.
Finanțare europeană și provocări pe drum
Drumul expres Suceava-Siret, ce va conecta printr-un traseu de 55,7 kilometri, beneficiază de finanțare din fonduri europene, prin programul Security Action for Europe (SAFE). Acesta nu doar că îmbunătățește infrastructura de transport, dar și întărește capacitatea de apărare a Uniunii Europene, având utilitate dublă.
Cristian Pistol, directorul CNAIR, a evidențiat aspectul crucial al acestui proiect: „Ambele contracte respectă regulamentul UE nr. 1106/2025, asigurând o utilitate duală (civilă și militară).”. Aceasta ar putea deveni o pistă prioritară în cazul unor eventuale crize.
Cu toate acestea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, își exprimă rezervele. „Chiar dacă autoritățile își propun să finalizeze lucrările până în 2030, realitatea economică și logistica pot reprezenta obstacole mai mari decât se estimează”, a declarat acesta. Ciurea adaugă că, pentru a optimiza realizarea proiectului, va fi nevoie de o bună colaborare între constructori, dar și de o mobilizare rapidă a fondurilor.
Implicațiile geopolitice și economice ale conexiunii Siret
Conexiunea dintre România și Ucraina prin acest nou drum nu este doar o chestiune de infrastructură, ci are implicații strategice importante în actuala conjuntură geopolitică. Pe lângă facilitarea comerțului, drumul ar putea juca un rol esențial în asigurarea unei reacții rapide din partea forțelor militare, dacă situația o va impune.
Proiectul nu se rezumă însă doar la modernizarea unui segment de drum pe teritoriul românesc. Recent, autoritățile ucrainene s-au angajat să modernizeze un sector de 15 kilometri pe partea lor de frontieră, pentru a asigura o traversare fluentă a graniței. Această colaborare este esențială pentru a preveni blocajele de trafic și a permite o circulație eficientă.
Obiectivele ambelor state se aliniază din ce în ce mai mult, iar realizarea acestui proiect va reprezenta un pas semnificativ în direcția unei integrări mai strânse, atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește securitatea regională. Constructia drumului de mare viteză Pașcani-Siret poate fi, de altfel, un simbol al cooperării mai ales în contextul crizelor curente din Europa de Est.
