Traseul autostrăzii București-Alexandria nu va fi modificat, în ciuda contestațiilor venite din partea organizațiilor de mediu și a arheologilor. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a respins solicitările, justificând decizia prin faptul că traseul actual a fost stabilit în urma unei analize complexe. Drumul de mare viteză este contestat deoarece ar urma să distrugă situl arheologic al cetății Argedava și mai multe păduri.
Reacțiile după decizie
Arheologi și reprezentanți ai societății civile au criticat vehement decizia. Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva Ministerului Culturii. Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu. Aceștia susțin că traseul autostrăzii afectează zona de protecție a Cetății Argedava, un sit arheologic de importanță majoră.
CNAIR argumentează că varianta actuală a traseului a fost selectată în urma unei analize detaliate. Aceasta a inclus evaluarea mai multor variante, luând în considerare impactul asupra mediului, costurile și aspectele sociale. Compania susține că în urma studiului de fezabilitate și a obținerii avizului de mediu vor fi plantați mai mulți copaci decât vor fi defrișați. De asemenea, CNAIR susține că nu va fi afectat monumentul istoric, zona de protecție fiind extinsă pentru a preveni orice intervenție accidentală.
Cum a fost stabilit traseul
Potrivit CNAIR, traseul autostrăzii a fost stabilit în două etape. În prima etapă, au fost identificate mai multe variante de traseu, analizate pe baza unor criterii prestabilite. Scopul acestei etape a fost de a selecta opțiunile cele mai promițătoare, care au fost detaliate ulterior. Etapa a doua a presupus o analiză mai profundă a variantelor rămase, luând în considerare impactul pe termen lung, costurile, eficiența și viabilitatea socială.
O „analiză multicriterială de traseu” a inclus impactul asupra mediului, costurile de construcție, siguranța, viabilitatea tehnică, patrimoniul cultural și acceptabilitatea socială. CNAIR a menționat că opiniile comunităților locale, ale autorităților și ale grupurilor de interese au fost luate în considerare. Fiecare variantă de traseu a primit puncte în funcție de evaluarea fiecărui criteriu, iar varianta cu cel mai mare scor a fost selectată.
Impactul asupra mediului și a sitului Argedava
CNAIR a precizat că, deși autostrada București – Alexandria este inclusă în Master Planul General de Transport al României (MPGT), deocamdată se află doar în etapa de pregătire. Compania susține că a fost urmărită minimizarea ocupării terenurilor din fondul forestier. Se preconizează defrișarea a 26 de hectare de pădure și plantarea a 62,55 de hectare de perdele forestiere. Din această suprafață, 0,78 hectare reprezintă terenuri forestiere în arii naturale protejate.
CNAIR a subliniat că studiul arheologic a fost realizat în faza de fezabilitate, justificând că, la acel moment, nu erau stabilite limitele de protecție ale monumentului istoric. Conform raportului arheologic, s-au trasat două secțiuni în zona de protecție. Compania a asigurat că lucrările de construcție nu vor afecta integritatea monumentului istoric.
Lucrările de construcție vor începe, iar în prezent nu se justifică reevaluarea soluției sau revizuirea traseului.
