Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală românească, printre care nume sonore ca Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest adresată Guvernului și Ministerului Culturii. Aceștia își exprimă îngrijorarea față de un proiect de Ordonanță de Urgență ce ar putea modifica Legea dreptului de autor, în special în ceea ce privește modul de colectare a drepturilor pentru muzica difuzată în spații publice.
Protestul este generat de intenția de a elimina gestiunea colectivă extinsă, un mecanism esențial care permite colectarea centralizată a drepturilor de autor prin organisme specializate, chiar și pentru artiștii non-membri. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental, ceea ce ar duce la o reducere drastică a sumelor care ajung efectiv la artiști”, se arată în scrisoarea adresată oficialităților.
Artistul Tudor Chirilă argumentează că această modificare ar face ca plata drepturilor să devină opțională pentru utilizatori. Un exemplu concret oferit de semnatari arată că un utilizator ar putea să declare că are contracte cu doar câțiva artiști pentru a evita plata colectivă, eludând astfel obligațiile legale și afectând astfel întreaga comunitate artistică. „Autorii nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, a afirmat Chirilă, subliniind impactul negativ asupra drepturilor artistice.
### Consecințele eliminării gestiunii colective
Sistemul actual de gestiune colectivă extinsă permite restaurantelor, hotelurilor și altor spații comerciale să încheie un singur contract cu un organism de gestiune. Acest mecanism simplifică procesul de licențiere, evitând astfel costurile exorbitante asociate gestionării directe pentru fiecare artist în parte. Schimbarea propusă ar obliga artiștii să își caute singuri remunerația, ceea ce este, în opinia acestora, o sarcină oneroadă și nerealistă.
Potrivit artiștilor, sistemul nou să fie „ineficient și ușor de eludat”, iar salvarea drepturilor de autor ar deveni precar. În scrisoare se menționează că nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor, ceea ce face ca această inițiativă să fie percepută ca o atac la adresa muncii lor creatoare.
### Reacția Ministerului Culturii
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a avut o reacție proactivă, afirmând că modificările propuse urmăresc să ofere mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri. Este important să înțelegem că acestea nu sunt măsuri menite să diminueze drepturile artiștilor, ci să le ofere mai multe opțiuni”, a declarat Demeter.
Cu toate acestea, mulți artiști și reprezentați ai industriei contestă această poziție, considerând-o insuficientă și superficială. Ei solicită și păstrarea gestiunii colective extinse, argumentând că principalul scop al legii trebuie să fie protecția drepturilor artiștilor.
### Dialogul între artiști și autorități
Disputa dintre artiști și ministerul de resort subliniază o problemă sistemică în raportul între creatori și autorități. Artiștii, colaborați în număr mare pentru a face auzită vocea lor, amenință cu acțiuni viitoare dacă nu vor avea parte de ascultare și înțelegere din partea decidenților. Industria muzicală românească se află într-un moment critic, iar modul în care autoritățile aleg să răspundă acestei scrisori de protest ar putea determina nu doar viitorul drepturilor de autor, ci și întreaga relație cu artiştii care le dau viață.
Până atunci, comunitatea artistică rămâne pe baricade, hotărâtă să protejeze drepturile care le conferă stimă și recunoaștere în fața publicului.
