Peste jumătate dintre elevii din București nu știu de Statutul Elevilor, arată un studiu recent
Un procent alarmant de aproape 52% dintre elevii din Capitală nu au auzit, încă, de existența Statutului Elevilor, documentul care stabilește drepturile și responsabilitățile elevilor în mediul școlar. În același timp, mai mult de jumătate dintre acești elevi nu au avut ocazia să ofere feedback cadrelor didactice, ceea ce indică o relație slab închegată între elevi și profesori, dar și o posibilă lipsă de transparență în procesul didactic.
Implicarea elevilor și siguranța în școli, sub semnul întrebării
Potrivit datelor preluate dintr-un raport recent, peste 22% dintre elevi au asistat sau au fost martorii unor acte de violență de orice fel în școli, fie că vorbim despre abuzuri fizice, verbale sau emoționale. Acest fapt confirmă o realitate tristă, în ciuda măsurilor de siguranță și sprijin psihologic puse la dispoziție în majoritatea școlilor. De exemplu, 63,2% dintre elevi au declarat că în unitățile lor de învățământ există servicii de consiliere psihologică gratuită, însă majoritatea nu a apelat la aceste resurse, fiind fie nemulțumiți, fie temători să discute cu consilierii.
Majoritatea elevilor, 70,8%, nu au apelat la serviciile de consiliere școlară, ceea ce ridică întrebări privind nivelul de încredere în astfel de sprijinuri. Reprezentanții elevilor atrag atenția asupra nevoii de promovare a acestor servicii și de asigurare a confidențialității discuțiilor. În plus, un procent semnificativ – 64,2% – nu știu dacă sunt reprezentați în ședințele Consiliului de Administrație al școlii, iar 42,9% nu cunosc conducerea organismului de reprezentare al elevilor, fapt ce subliniază lipsa de transparență și implicare în deciziile cu impact asupra comunității școlare.
Spațiile speciale, o iluzie mai mult decât o realitate
Unele măsuri similare cu ceea ce profesorii și oficialii numesc „camere de detenție” rămân, de fapt, doar pe hârtie. Doar 2,3% dintre elevi au fost repartizați într-un spațiu supravegheat pentru alte activități în timpul orelor, dar aceste spații nu sunt folosite pentru disciplinare așa cum se perpetuează în anumite discuții publice. Majoritatea elevilor petrec timpul acestor spații fie rezolvând fișe de lucru, fie limitându-se să stea acolo în așteptarea finalizării orei.
În noul Statut al Elevilor, conceptul de „cameră de detenție” nu apare oficial, deși presiunea mediului public l-a adus în discuție. Există, însă, preocupări serioase cu privire la aplicarea unor măsuri coercitive și la atmosfera de siguranță din școli, mai ales dacă astfel de spații sunt folosite pentru disciplinare sau segregare.
Profesori încrezători, dar cu rezerve în privința discriminării
Rezultatele studiului arată că peste 90% dintre profesorii cercetați afirmă că sunt familiarizați cu Statutul Elevilor, ceea ce reprezintă un semnal îmbucurător pentru sistemul educațional. Cu toate acestea, 40,7% dintre cadrele didactice au remarcat că elevii sunt tratați diferit, fiind uneori discriminați din cauza capacităților intelectuale sau a condițiilor sociale. În mod surprinzător, aceste discriminări fie sunt ignorate, fie ascunse, sperându-se că marginalizarea nu va avea consecințe pe termen lung.
Contextul actual și perspectivele viitoare
Datele arată că, în ultimul an școlar, doar 0,29% dintre elevi au fost victimele bullying-ului, cifră care pare, totuși, sub risc de subraportare. În realitate, numărul cazurilor rămâne dificil de estimat, iar autoritățile trebuie să își intensifice eforturile pentru a crea un mediu mai sigur și mai incluziv pentru elevi. În ciuda acestor provocări, există și semnale pozitive: în ciuda dificultăților, majoritatea elevilor și profesorilor afirmă că au cunoștințe despre drepturile și responsabilitățile lor, dar tensiunile și lipsa de implicare continuă să fie obstacole majore în procesul educațional. În viitor, focul de activitate al autorităților și al comunității școlare va trebui să se concentreze pe consolidarea comunicării și pe crearea unei atmosfere în care fiecare elev se simte în siguranță și valorizat.
