Calitatea aerului în București și Ilfov continuă să reprezinte o problemă gravă și în 2025, fiind evidențiată de autorități prin raportul recent al Gărzii Naționale de Mediu. Analiza confirmă ceea ce locuitorii acestor zone resimt zilnic: depășiri frecvente ale limitelor admise pentru particulele fine PM 2.5 și PM10, adevărate surse de risc pentru sănătate. Concentrațiile nocive ale acestor poluanți sunt generate de o combinație de factori, în special traficul rutier intens, activitatea industrială și șantierele din orașe, care adesea nu respectă normele de protecție a mediului.
Impactul traficului și activităților industriale asupra aerului
Traficul auto, principalul contributor la poluare în Capitală și județul Ilfov, nu doar că produce emisii dăunătoare, ci și ridică în aer particule fine odată cu praful de pe drumurile neasfaltate sau necurățate. În plus, autovehiculele care părăsesc șantiere nu au roțile spalate, iar noroiul ajunge pe carosabil, unde se măcină în praf fin transportat de traficul intens. Acest praf, foarte periculos pentru sănătate, ajunge apoi în plămânii cetățenilor sau se depune pe suprafețe, agravat fiind și de depozitarea necontrolată a materialelor de construcții.
Activitățile industriale, în special stațiile de betoane din zonele periferice, contribuie semnificativ la nivelurile de particule în aer. Datele arată că, în zonele limitrofe Ilfov, poluarea rezultată din aceste activități depășește frecvent valorile maxime admise. Autoritățile au efectuat controale, însă măsurile probabile de control nu sunt suficiente pentru a combate fenomenul care afectează sănătatea publică.
Terenurile de construcții și schema sancțiunilor de peste 2 milioane de lei
Controalele realizate de Garda Națională de Mediu în 2025 au vizat, printre altele, operatorii din domeniul construcțiilor, în special șantierele și stațiile de betoane. În total, au fost verificate 234 de entități, iar pentru abateri grave au fost aplicate peste 120 de amenzi, în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, adică aproximativ 500.000 de euro. În ciuda sumei semnificative, criticii susțin că aceste sancțiuni sunt insuficiente pentru a descuraja practicile industriale care afectează grav aerul și sănătatea populației.
Un exemplu clar de impact al acestor activități îl reprezintă noile complexe rezidențiale din Capitală. Cu același buget al amenzilor, ar putea fi achiziționate două apartamente în cadrul unui ansamblu recent construit, ilustrând astfel proporțiile problemelor de mediu în raport cu infrastructura urbană dezvoltată.
Eforturi pentru combaterea arderii ilegale și a industriei paralele
Un fenomen alarmant în 2025 a fost, de asemenea, creșterea incendierii ilegale a deșeurilor în județele din zona Bucureștiului. Acest modus operandi, preferat de unii operatori ilegali, eliberează în aer cantități mari de poluanți toxici, inclusiv cibili și deșeuri auto. Pentru a contracara aceste practici, autoritățile au utilizat drone și camere de supraveghere portabile, achiziționate prin PNRR, pentru monitorizarea aerului din zone precum Sintești și Bolintin, cele mai afectate de această fenomene.
Recent, o operațiune de amploare a condus la confiscarea a 200 de tone de deșeuri și la aplicarea unor amenzi de peste 700.000 lei. Deși aceste măsuri sunt prezente în comunicatele oficiale ca fiind un succes al colaborării interinstituționale, ele scoate în evidență și amploarea fenomenului economic ilegal din domeniul managementului deșeurilor, care otrăvește aerul și devastează mediul.
Poluarea apelor și lipsa transparenței
În ciuda eforturilor de monitorizare, sub raportul pe 2025 nu apar indicații clare privind deversările ilegale sau gravele incidente ecologice, precum cel de la Otopeni, unde a fost semnalată de mulți ani o poluare continuă a apelor. În zonă, autoritățile și administrația locală au fost invocate ca fiind complici, primarul fiind chiar condamnat pentru deturnare de fonduri destinate infrastructurii de canalizare.
Deși rapoartele oficiale menționează verificările a aproape 1.000 de unități și a 17 societăți de vidanjare, multe alte deversări ilegale rămân în umbră, afectând apa de suprafață și subterană. Lipsa unei transparențe suficiente în gestionarea acestor incidenti nu face decât să agraveze situația, fiind totodată o provocare pentru autorități de a stopa acest tip de poluare „difuză”.
Cu toate aspectele acoperite aproape în întregime de controale și sancțiuni, realitatea din teren denotă că problemele de mediu din București și Ilfov necesită măsuri mai ferme și o transparență mai clară din partea autorităților, iar pe fondul intensificării activităților industriale și construcțiilor, riscurile pentru sănătatea publicului se amplifică. Anul 2025 pare să fie, la nivelul acestor raportări, un semnal de alarmă pentru toți actorii implicați în gestionarea responsabilă a mediului urban.
