Conform Stiripesurse.ro: Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024, provocată de un val de dezinformare și manipulare, a atras atenția presei franceze, care o prezintă acum ca pe un avertisment pentru viitoarele scrutinuri de la Elysee. Cotidianul Le Parisien cataloghează evenimentele din România drept un „simbol al ingerințelor ruse”, într-un context în care operațiuni similare, atribuite unor rețele apropiate Kremlinului, vizează deja potențiali candidați la prezidențialele franceze din 2027.
Materialul publicat de ziarul francez face parte dintr-un dosar amplu despre manipularea electorală, utilizarea rețelelor sociale și metodele prin care actori externi încearcă să submineze încrederea publicului în procesele democratice.
România, studiu de caz pentru Franța în fața manipulării
Sub titlul „Sentimentul că alegerile au fost furate”, Le Parisien analizează ascensiunea neașteptată a candidatului Călin Georgescu în toamna anului 2024. Publicația îl descrie ca un candidat de extremă dreapta, pro-rus, care și-a desfășurat campania aproape exclusiv online. Ziarul francez amintește că, cu doar patru săptămâni înainte de primul tur, Georgescu era cotat cu mai puțin de 1% în sondaje. Trei zile înainte de scrutin, procentajul său urcase la 10,6%, iar pe 24 noiembrie 2024, obținea aproximativ 23% din voturi, clasându-se pe primul loc.
Această creștere spectaculoasă este pusă în legătură de către Le Parisien cu promovarea intensă prin intermediul videoclipurilor distribuite pe platforma TikTok și cu o campanie de manipulare, calificată drept „extrem de eficientă”.
Anularea alegerilor: pierderea încrederii în vot
Miza reportajului francez nu o reprezintă doar rezultatul obținut de Călin Georgescu, ci și consecințele anulării întregului scrutin. „O parte dintre români au avut sentimentul că li s-au furat alegerile”, notează Le Parisien, subliniind una dintre cele mai periculoase consecințe ale manipulării electorale: erodarea încrederii în legitimitatea votului și în instituțiile statului.
Curtea Constituțională a invalidat procesul electoral pe 6 decembrie 2024, după declasificarea unor documente din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care indicau existența unei campanii online coordonate și utilizarea unor mecanisme netransparente de promovare. Ulterior, Comisia Europeană a demarat o procedură oficială împotriva TikTok pentru a verifica modul în care platforma a gestionat riscurile legate de integritatea alegerilor din România.
Politicieni francezi vizați de operațiuni de destabilizare
Interesul presei franceze pentru precedentul românesc intervine după ce mai mulți politicieni francezi, precum Edouard Philippe, Raphael Glucksmann și Gabriel Attal, au fost ținta unor operațiuni de destabilizare atribuite Rusiei. În unele cazuri, au fost folosite conturi false, materiale atribuite fraudulos unor publicații cunoscute și videoclipuri care imitau identitatea unor jurnaliști. Le Parisien menționează rețele precum Storm-1516 și Matriochka ca fiind implicate în distribuirea de informații false sau defăimătoare.
„Ne așteptam, dar începe cam devreme”, comentează publicația franceză intrarea timpurie a ingerințelor străine în perspectiva campaniei pentru prezidențialele franceze. Cu mai puțin de trei ani înainte de scrutinul din 2027, autoritățile și partidele politice discută deja despre măsuri comune pentru protejarea procesului electoral.
Adevărata miză a acestor operațiuni, ilustrată de cazul României, este subminarea încrederii în rezultatul alegerilor. O campanie de influență nu necesită neapărat să convingă întreaga populație pentru a avea un impact major. Este suficient să amplifice artificial un candidat, să creeze suspiciuni asupra procesului electoral și să lase o parte a societății cu impresia că votul său a fost invalidat sau ignorat.
Șeful Viginum, serviciul francez însărcinat cu identificarea ingerințelor digitale străine, confirmă că, începând din 2021, niciun scrutin organizat în Franța nu a fost complet ferit de astfel de tentative.
Sursa: Stiripesurse.ro
