ANAF a introdus oficial în portofoliul său o nouă metodă de interacțiune digitală cu contribuabilii, un pas important în digitalizarea administrației fiscale din România. Este vorba de chatbotul ANA, o platformă virtuală care, cel puțin în etapa de testare, vizează simplificarea procesului de obținere a informațiilor fiscale și reducerea timpului petrecut cu întrebări repetitive. Într-un moment în care relația dintre stat și cetățean devine tot mai digitalizată, această inițiativă reprezintă o încercare de a face serviciile fiscale mai accesibile, rapide și eficiente, dar rămâne de văzut dacă va depăși limitele unei simple interfețe automate.
Ce aduce nou ANA și cum funcționează în prezent
Deocamdată, ANAF a lansat acest chatbot doar în portalul SPV, nu public pe site-ul său oficial, fiind în fază de testare. În spatele acestor demersuri se află proiectul e-Services, parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență, menit să reducă birocrația și să faciliteze conformarea voluntară a contribuabililor. Dacă până acum interacțiunea cu serviciile fiscale se realiza în principal prin ghișee sau call center, acum toate informațiile de bază ar putea fi accesate mai rapid, direct de pe telefon sau calculator, fără a fi nevoie să aștepți ore în șir la telefon sau să completezi formulare complicate.
În esență, ANA este configurată să ofere răspunsuri generale la întrebări frecvente, fiind încă în faza de învățare și ajustare. Platforma are un set parțial de răspunsuri și evoluează pe măsură ce primește feedback de la utilizatori. În acest stadiu, ANAF pare să vizeze mai mult o soluție pentru întrebările repetitive, de tip “Ce trebuie să fac dacă am o chestiune legată de închirierea unei case sau activități independente?”, decât o platformă capabilă să gestioneze situații complicate sau excepții legislative.
Capcanele și oportunitățile chatbotului pentru contribuabili
În practică, avantajul major al ANA este acela de a ghida utilizatorul pe drumul corect, oferindu-i pașii, formularele și termenele importante în format clar. Un exemplu explicat public a fost situația unui persoană care închiriază un apartament pentru 200 de euro lunar, coproprietar într-o proporție de 50%. Răspunsul chatbotului a fost orientat spre obligațiile generale: înregistrarea contractului prin formularul C168, declararea veniturilor prin D212 și plata impozitelor și contribuțiilor sociale, după caz, cu termene precise. Aceasta poate fi o informație extrem de utilă pentru cei care nu sunt familiarizați cu procedurile fiscale, oferindu-le un punct de început.
Însă, pe măsură ce utilizatorul va avea nevoie de cifre exacte sau de clarificări pentru situații specifice, limitările devin evidente. Pentru întrebările precum “Cât datorez?” răspunsurile actuale ale chatbotului sunt de natură procedurală: “depune formularul X și plătește impozitul și CASS, după caz”, dar fără a calcula efectiv suma datorată. În aceste cazuri, ANAF pare să ofere mai mult o reamintire a obligațiilor legale, decât o soluție concretă de consultanță fiscală personalizată.
Un proces inerent chatbot-urilor, și în cazul ANA, este riscul de a da răspunsuri incomplete sau de a induce în eroare dacă utilizatorul acceptă informațiile generale drept soluție finală. În acel moment, se pot produce greșeli în declarare sau plăți greșite, mai ales dacă situația nu se potrivește exact cu scenario-ul standard pentru care a fost programat chatbotul. În faza de teste, cea mai sigură abordare pentru contribuabili rămâne utilizarea ANA doar ca punct de referință pentru identificarea formularelor și a pașilor esențiali, verificând ulterior informațiile din ghidurile oficiale sau consultând specialiști.
Viitorul ANA și așteptările pentru digitalizarea fiscală
Succesul acestei inițiative depinde în mare măsură de modul în care platforma va fi alimentată cu întrebări reale și de cât de prompt se va interveni pentru corectarea răspunsurilor incomplete sau greșite. Dacă ANAF va reuși să mențină o interfață deschisă feedback-ului și să apoase pe măsură, ANA poate deveni un instrument extrem de util, reducând considerabil efortul necesar pentru interacțiunile repetitive. În cazul în care însă va rămâne o simplă interfață de ghid procedural, riscă să fie percepută ca un alt pas indispensabil în birocrația modernizată, dar în plus, frustrant pentru contribuabili.
Pentru moment, digitalizarea serviciilor fiscale din România stagnează încă în fața provocărilor legate de percepția utilizatorilor și de adaptarea sistemului la nevoile reale ale contribuabililor. În acest context, ANA reprezintă o încercare importantă, dar nu și finalul evoluției. La fel ca orice tehnologie emergentă, succesul său va depinde în mare măsură de integritatea, acuratețea și adaptația sa la situațiile concrete, precum și de capacitatea de a învăța și de a deveni tot mai precisă pe măsură ce este folosită. Revenirea asupra funcționalităților și ajustarea răspunsurilor va fi cheia pentru ca, într-un final, această inițiativă să nu fie doar un experiment birocratic, ci o reală schimbare în relația cetățeanului cu statul.
