Amânarea deciziei pe pensiile magistraților ar putea dura doi ani, avertizează fostul președinte CCR
Un demers al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a solicita Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea pensiilor magistraților ar putea bloca o decizie timp de aproximativ doi ani. Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, a subliniat efectele unei astfel de acțiuni într-o intervenție telefonică la Digi24, în contextul unei ședințe CCR în care judecătorii nu au reușit să ia o decizie finală.
Amânări repetate la CCR
Judecătorii CCR au decis, miercuri, să amâne pentru a cincea oară discuția privind solicitarea Liei Savonea de sesizare a CJUE, stabilind un nou termen pentru 18 februarie. Această amânare vine în condițiile în care propunerile guvernului vizând modificarea pensiilor magistraților au stârnit controverse și îngrijorări în rândul sistemului judiciar.
„Dacă are loc o nouă amânare a sesizării CJUE, procesul se va desfășura pe o perioadă de aproximativ doi ani. Asta înseamnă că dosarul de la București va fi suspendat până la primirea răspunsului de la CJUE”, a explicat Zegrean.
Întrebat despre eventualele precedente, fostul șef al CCR a subliniat că în Uniunea Europeană sunt cazuri în care instanțele au obținut câștig de cauză prin sesizarea CJUE. „Aici, în România, judecătorii au căutat soluții similare precum cele din Polonia, unde un context similar a dus la mobilizarea populației în favoarea lor”, a adăugat acesta.
Contextul cererii către CJUE
Marți, înaintea ședinței CCR, ÎCCJ a solicitat oficial instanței constituționale să adreseze CJUE pentru a clarifica dacă modificările propuse la pensiile magistraților respectă legislația europeană. Această inițiativă vine într-un moment în care modificările legislative propuse sunt contestate de mulți membri ai sistemului judiciar.
„Utilizarea acestui mecanism reprezintă un mijloc esențial pentru asigurarea unei interpretări și aplicări unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea colaborării între instanțele naționale și CJUE”, a argumentat ÎCCJ.
Zegrean a menționat că, deși CCR a apelat la CJUE o singură dată, într-un caz de mare impact, există multe instanțe din Uniunea Europeană care aleg să solicite avizul CJUE pentru a clarifica aspecte juridice controversate.
Implicarea sistemului judiciar și a publicului
Proiectul de lege care vizează modificarea pensiilor magistraților a stârnit reacții diverse în rândul judecătorilor, mult dintre aceștia fiind nemulțumiți de propunerea de a le crește vârsta de pensionare și a reduce beneficiile financiare. Mobilizarea continuă a judecătorilor în sprijinul drepturilor lor financiare sugerează o preocupare profundă pentru viitorul sistemului judiciar din România.
Reacțiile din rândul opiniei publice sunt, de asemenea, împărțite. În timp ce unii susțin reforma pentru o mai bună gestionare a resurselor publice, altele voci consideră că drepturile magistraților trebuie protejate, având în vedere impactul semnificativ al acestor modificări asupra sistemului judiciar.
În acest peisaj complex, decizia CCR de a amâna, din nou, discuțiile pe acest subiect, agită și mai mult apele în rândul opiniei publice, având în vedere impactul pe care aceste schimbări îl pot avea asupra justiției din România. Reacțiile viitoare, atât din partea CCR cât și a CJUE, vor fi următoarele etape de observat în acest proces legat de pensiile magistraților.
