Conform Gândul: Alexandru Rogobete trage un semnal de alarmă cu privire la utilizarea frecventă a termenului „reformă” în discursul politic românesc, subliniind că acesta a devenit un simplu laitmotiv, deseori lipsit de substanță. Fostul ministru al Sănătății avertizează că multe declarații politice folosesc cuvântul „reformă” doar pentru a crea o falsă impresie de progres, fără a aduce schimbări reale în viața cetățenilor.
Reforma, mai mult decât o vorbă aruncată
Potrivit lui Alexandru Rogobete, o reformă autentică nu se bazează pe declarații politice sau pe strategii de marketing, ci pe acțiuni concrete. El afirmă că termenul a căpătat o frecvență alarmantă în dezbaterile publice, fiind prezent în aproape fiecare conferință de presă, postare pe rețelele sociale sau program de guvernare. Această utilizare excesivă ar proveni din faptul că politicienii au înțeles că simpla rostire a cuvântului poate induce ideea că schimbarea este deja în curs.
„Reforma nu este doar un cuvânt. Reforma nu este marketing. Reforma este o schimbare reală”, a declarat Rogobete pe platforma sa de socializare. El critică aspru abordarea bazată pe ipocrizie și lipsă de substanță, afirmând că adevărata reformă necesită implicarea unui colectiv, consultare cu specialiști, dialog social și decizii fundamentate. Mai mult, aceste decizii trebuie să fie asumate și să aibă un impact clar și pozitiv asupra vieții oamenilor.
Consecințele „reformelor” de fațadă
Alexandru Rogobete subliniază că, în România, termenul „reformă” este adesea deturnat pentru a servi câștigului politic imediat. Măsuri precum blocarea angajărilor în domenii esențiale, întârzieri semnificative în efectuarea plăților către diverși actori economici sau reduceri bugetare efectuate fără analize serioase sunt prezentate eronat ca fiind reforme. Aceste acțiuni, în loc să eficientizeze statul, pot duce la blocarea funcționării acestuia și la afectarea serviciilor publice.
„Blocarea angajărilor în domenii critice precum sănătatea, educația sau apărarea este prezentată drept reformă”, explică Rogobete. El continuă prin a menționa cazuri precum neplata constructorilor pe perioade îndelungate, chiar și pentru proiecte vitale precum spitale sau școli, ce este catalogată drept „disciplină financiară” și prezentată ca reformă. Tăierile neanalizate, investițiile amânate și proiectele blocate, comunicate preponderent prin campanii online, sunt, în viziunea sa, simple „dovada unei schimbări profunde”, dar superficiale.
O reformă autentică implică eficientizarea sistemului fără a-i compromite capacitatea de funcționare. Aceasta ar trebui să pună accent pe digitalizare, simplificarea procedurilor, reducerea birocrației și investiții inteligente, toate monitorizate prin evaluarea riguroasă a rezultatelor obținute. „Reforma înseamnă să elimini risipa fără să distrugi capacitatea statului de a funcționa”, a argumentat Rogobete.
El contrazice ideea că propaganda și campaniile de imagine pot convinge populația pe termen lung. „Propaganda are nevoie de cuvinte. Reforma are nevoie de rezultate”, insistă el, afirmând că oamenii nu mai sunt impresionați de sloganuri sau de videoclipuri bine regizate. Ultimul său avertisment este clar: „Reforma nu este să lași oamenii fără pâine pe masă! Pentru că reforma nu este ceea ce spui. Reforma este ceea ce lași în urmă”.
Sursa: Gândul
