Conform Stiripesurse.ro: Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a lansat un atac frontal la adresa componentei dedicate sănătății din programul de guvernare prezentat de Siegfried Mureșan. Rogobete cere explicații clare de la Oana Gheorghiu, propusă pentru conducerea Ministerului Sănătății, considerând că documentul este deficitar în privința răspunsurilor concrete referitoare la finanțare, personal medical și accesul pacienților la terapii inovatoare.
Critici privind finanțarea și personalul medical
Analizând cu atenție programul de guvernare, Alexandru Rogobete subliniază lipsa unor termene precise, surse de finanțare identificate și indicatori clari pentru obiectivele propuse în domeniul sănătății și al politicii medicamentului. Fostul ministru consideră că documentul se bazează pe principii vagi, precum „o să fie bine ca să nu fie rău”.
„Ni se spune că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției, că spitalele vor fi mai eficiente și că accesul la tratament va fi îmbunătățit. Foarte bine. Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili?”, a declarat Rogobete, subliniind că la aceste întrebări, programul este „îngrijorător de subțire”.
El a punctualizat absența unor strategii concrete pentru specialitățile medicale deficitare, precum și măsuri pentru retenția medicilor și asistenților medicali. De asemenea, Rogobete a ridicat problema gărzilor medicilor, subliniind necesitatea unei plăți corecte și a unei reorganizări a timpului de gardă pentru a preveni epuizarea profesională a personalului medical.
Politica medicamentului și lipsa de inovație
Criticilor lui Rogobete vizează și măsurile referitoare la politica medicamentului. El susține că un sistem medical nu poate promite servicii suplimentare ignorând personalul care le oferă. Fostul ministru recunoaște importanța medicamentelor generice și biosimilare pentru sustenabilitatea sistemului, dar atrage atenția asupra riscului ca politica în acest domeniu să fie construită exclusiv în jurul economiilor, neglijând inovația, cercetarea și valoarea terapeutică.
„Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere. La fel se întâmplă cu medicamentele și inovația. Sigur că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil. Ele trebuie stimulate, trebuie utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată și cred că România trebuie să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție”, a explicat Rogobete.
Problema principală, în opinia sa, apare atunci când politica medicamentului este centrată prea mult pe economii și insuficient pe valoarea terapeutică, cercetare și inovație. Rogobete lamentază lipsa unor ținte concrete privind timpul de acces la terapiile inovatoare, a unui calendar pentru cercetarea clinică, a obiectivelor pentru atragerea investițiilor în inovație și a mecanismelor clare de acces timpuriu.
Oana Gheorghiu, pusă în fața propriilor poziții
Alexandru Rogobete consideră că programul de guvernare riscă să continue o abordare pe care o asociază cu fostul premier Ilie Bolojan, accentul fiind pus pe reducerea costurilor prin achiziționarea de medicamente mai ieftine, chiar dacă acestea ar putea să nu ofere același beneficiu terapeutic ca alternativele mai scumpe. Această contradicție o obligă pe Oana Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, să ofere explicații publice.
Fostul ministru amintește că Oana Gheorghiu a susținut, din societatea civilă, accesul pacienților la tratamente inovatoare. El face referire la raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, care subliniază principiul că „toți copiii merită acces la același standard de tratament”. De asemenea, Rogobete invocă biografia profesională a Oanei Gheorghiu, care include schimbarea legislației ce limita accesul bolnavilor oncologici la tratamente noi.
Prin urmare, Alexandru Rogobete îi adresează Oanei Gheorghiu întrebarea despre cum se reflectă principiile susținute anterior de ea în programul de guvernare pe care ar urma să îl implementeze. El precizează că un ecosistem farmaceutic sănătos implică simultan producția de generice și biosimilare, accesul la terapii inovatoare, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.
Rogobete avertizează că o politică axată exclusiv pe comprimarea costurilor pe termen scurt poate reduce atractivitatea României pentru cercetare și investiții, menținând accesul lent la terapiile noi și conducând la costuri medicale mai mari pe termen lung. Politica medicamentului trebuie să răspundă nu doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci, mai ales, la modul în care pacientul român beneficiază de tratamentul potrivit la momentul potrivit, la același standard ca pacienții din sistemele europene performante.
Sursa: Stiripesurse.ro
