Aleșii și-au ciopârțit legea ANI: ce mai rămâne din transparența averilor politicienilor La un an și două luni de la celebra decizie a Curții Constituționale prin care nu mai exista obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și, cu atât mai puțin, a lăsării lor la îndemâna publicului, legiuitorii au revizuit legea

Aleșii și-au ciopârțit legea ANI: ce mai rămâne din transparența averilor politicienilor

La un an și două luni de la celebra decizie a Curții Constituționale prin care nu mai exista obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și, cu atât mai puțin, a lăsării lor la îndemâna publicului, legiuitorii au revizuit legea. În 2025, o parte consistentă a pledoariei majorității din CCR – întrucât au fost și două opinii separate, una a judecătoarelor Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, iar alta a judecătoarei Iulia Scântei – a vizat „ocrotirea vieții intime”, „familiale și private”.

Direcția indicată de CCR

Singura portiță lăsată atunci pentru un minim de transparență era în paragraful 54 al motivării, unde se pleda pentru transparența veniturilor, cel puțin pentru demnitarii publici aleși sau numiți. Judecătorii explicau că, în principiu, persoanele care au obligația de a depune anual declarații de avere sunt fie numite în funcții prin concurs/examen, fie numite printr-o decizie politică a unei autorități, fie alese prin vot de cetățeni. În cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea considera că este justificat un control al publicului.

Ce au înțeles politicienii

Ce au înțeles legiuitorii din acel „control al publicului” a fost, în primul rând, ca declarațiile de avere și de interese să fie completate electronic și depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), unde pot deveni secrete pentru presă, societatea civilă și alte entități. Sunt 46 de categorii profesionale obligate să le completeze și să le depună, de la președintele României, miniștri și parlamentari, la membrii conducerii BNR, șefi de servicii sau ai unor societăți cheie deținute de stat. Conform proiectului de lege, „Declarațiile de avere și de interese ale persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”.

În schimb, apare o formă mult diluată a transparenței veniturilor: declarația de interese financiară. Aceasta permite aproximarea veniturilor și consultarea proprietăților principalelor personalități din viața politică și economică, de la primul om în stat la judecătorii CCR, șefi de autorități, dar și înalți funcționari publici. Cei obligați să depună declarația vor menționa proprietățile, de la case și apartamente până la terenuri, fără a specifica localitatea sau județul, anul dobândirii și modul în care au fost achiziționate. La fel vor proceda și cu bunurile mobile (mașini, motociclete etc.), trecând o valoare estimativă din momentul dobândirii, împărțită în opt praguri, de la 1 euro până la peste 500.000 de euro.

La categoria active financiare, adică banii deținuți, cei care vor depune declarația de interese financiară vor menționa doar sumele estimate între nouă praguri, cel mai mic fiind între 5.000 și 25.000 de euro, iar cel mai mare peste 1.000.000 de euro. Praguri similare funcționează și în cazul acțiunilor sau părților sociale din firme.

Cu calculatorul în mână pentru lefuri

Modul în care sunt declarați banii obținuți din jocuri de noroc sau din vânzarea unei proprietăți este criptic. Nu se vor menționa sume exacte, ci estimări raportate la salariul minim brut pe economie. Astfel, dacă cineva a vândut 10 hectare de teren extravilan, va menționa, de exemplu, echivalentul a 18 salarii brute, nu suma în lei.

Același etalon al salariului minim brut va fi utilizat și la declararea salariilor, a altor drepturi salariale sau a dividendelor. Vom vedea, așadar, parlamentari care vor declara că au încasat echivalentul a 48 de salarii brute, sau persoane cu funcții de conducere care au primit venituri echivalente cu 20 de salarii minime brute.

Toate aceste declarații de interese financiare vor fi păstrate de ANI pentru cinci ani. Între timp, în Parlament, reprezentanții partidelor s-au lăudat că susțin transparența. Sorin Grindeanu a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă, că își va publica declarația de avere pe site-ul partidului, nu al Camerei. Acesta și-a publicat declarația de avere pe site-ul PSD, fiind disponibilă pentru consultare. Surse social-democrate au precizat că aceste declarații sunt de miercuri pe pagina partidului, PSD fiind singurul partid care „a militat pentru declarația de interese financiare”, depunând în acest sens amendamente de la grupul de lucru pe justiție. „Soluția cu declarația financiară respectă decizia CCR”, au punctat surse din PSD.

Sursa: Libertatea