ULTIMA ORĂ
PNL ar putea susține Guvernul Niculescu, invocând responsabilitatea Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a declarat vineri, 16 octombrie, că formațiunea sa politică analizează posibilitatea de a vota pentru învestirea noului Guvern condus de Luca Niculescu, cu puteri depline ● Nopți de pasiune și confesiuni pe Insula Iubirii Bianca Iotu și Narcis au trăit momente de o intensitate aparte pe Insula Iubirii 2026, culminând cu un sărut pasional și o conexiune emoțională neașteptată ● PNL, decizie dificilă privind votul pentru Guvernul Niculescu Președintele PNL, Ilie BOLOSAN, a reiterat, vineri seară, poziția partidului privind susținerea candidaturii lui Luca NICULESCU pentru funcția de prim-ministru, subliniind necesitatea urgentă formării unui guvern funcțional pentru a evita blocaje majore în sistemul public ● Trump suspendă parțial sancțiuni noi împotriva Rusiei Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis pe 16 octombrie suspendarea aplicării unor prevederi cheie din legea recent adoptată privind sancționarea Rusiei și Iranului ● Un nou scandal de proporții, cu implicații financiare și politice majore, se conturează în jurul societății de termoficare Colterm din Timișoara ● PSD, cel mai mare dușman al Guvernului Niculescu? Declarațiile lui Ilie Bolojan La o zi după ce premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus programul de guvernare, care include 12 miniștri PSD, Ilie Bolojan a lansat o declarație surprinzătoare ● PNL ar putea susține Guvernul Niculescu, invocând responsabilitatea Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a declarat vineri, 16 octombrie, că formațiunea sa politică analizează posibilitatea de a vota pentru învestirea noului Guvern condus de Luca Niculescu, cu puteri depline ● Nopți de pasiune și confesiuni pe Insula Iubirii Bianca Iotu și Narcis au trăit momente de o intensitate aparte pe Insula Iubirii 2026, culminând cu un sărut pasional și o conexiune emoțională neașteptată ● PNL, decizie dificilă privind votul pentru Guvernul Niculescu Președintele PNL, Ilie BOLOSAN, a reiterat, vineri seară, poziția partidului privind susținerea candidaturii lui Luca NICULESCU pentru funcția de prim-ministru, subliniind necesitatea urgentă formării unui guvern funcțional pentru a evita blocaje majore în sistemul public ● Trump suspendă parțial sancțiuni noi împotriva Rusiei Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis pe 16 octombrie suspendarea aplicării unor prevederi cheie din legea recent adoptată privind sancționarea Rusiei și Iranului ● Un nou scandal de proporții, cu implicații financiare și politice majore, se conturează în jurul societății de termoficare Colterm din Timișoara ● PSD, cel mai mare dușman al Guvernului Niculescu? Declarațiile lui Ilie Bolojan La o zi după ce premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus programul de guvernare, care include 12 miniștri PSD, Ilie Bolojan a lansat o declarație surprinzătoare ●
Acasă › Opinii › Alegerile din Saxonia-Anhalt, programate pentru septembrie 2026, ar putea marca un moment istoric în Germania postbelică, prin posibila instalare la guvernare a Alternativa pentru Germania (AfD), un partid considerat extremist de dreapta
Opinii

Alegerile din Saxonia-Anhalt, programate pentru septembrie 2026, ar putea marca un moment istoric în Germania postbelică, prin posibila instalare la guvernare a Alternativa pentru Germania (AfD), un partid considerat extremist de dreapta

Conform Libertatea: Alegerile din Saxonia-Anhalt, programate pentru septembrie 2026, ar putea marca un moment istoric în Germania postbelică, prin posibila instalare la guvernare a Alternativa pentru Germania (AfD), un partid considerat extremist de dreapta. Partidul conduce detașat în sondaje, cu 42% din intențiile de vot, în timp ce stânga politică, Die Linke (11%) și SPD (8%), și chiar conservatorii din CDU (22%) se confruntă cu un declin semnificativ.

Motivele ascunse din spatele ascensiunii AfD

Diplomatul și analistul de politică externă, Emil Hurezeanu, subliniază o serie de factori care contribuie la ascensiunea AfD, în special în landurile estice ale Germaniei. Acesta menționează un sentiment de abandon resimțit de locuitorii din est, amplificat de disparități economice și sociale persistente față de vestul țării, chiar și după 35 de ani de la reunificare. Diferențe în calculul pensiilor pentru anii lucrați înainte de 1989 au alimentat un sentiment de inegalitate.

Pe lângă problemele economice, Hurezeanu indică și o nostalgie paradoxală față de relațiile cu Uniunea Sovietică, pe care a confirmat-o și fosta Cancelară Angela Merkel. Sondajele neoficiale din estul Germaniei arată un procent semnificativ de cetățeni împotriva războiului din Ucraina și în favoarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, în contrast cu vestul țării.

Dezindustrializarea Germaniei reprezintă un alt motiv crucial, conform analistului. Industria auto, altădată motorul economiei germane, se confruntă cu o concurență acerbă din partea Chinei, care a evoluat de la o simplă piață de desfacere la un centru major de producție și inovație. Această realitate generează nesiguranță și scepticism în rândul populației.

Hurezeanu adaugă și impactul migrației post-2015, în special în est, unde oamenii se simt amenințați în identitatea lor tradițională. Un secularism excesiv, pierderea rolului bisericii și a solidarităților sociale, precum și individualismul accentuat au contribuit la o criză de identitate, mai pronunțată în est.

Un alt aspect subliniat este strategia partidelor tradiționale de a crea un „zid de foc” împotriva partidelor considerate extremiste, precum AfD, refuzând negocierile și eventualele coaliții. Această izolare politică, în loc să diminueze, ar putea contribui la consolidarea sprijinului pentru AfD.

Friedrich Merz și provocările politice actuale

Popularitatea redusă a lui Friedrich Merz, liderul CDU, este pusă pe seama contextului politic actual, marcat de o coaliție dificilă cu social-democrații și de necesitatea de a face concesii. Spre deosebire de perioada Angelei Merkel, dreapta nu mai deține suficientă forță pentru a guverna pe baza propriilor valori.

Germania a devenit, de asemenea, cel mai mare finanțator al efortului de război ucrainean în Europa. Această povară financiară, cumulată cu problemele economice precum dezindustrializarea și semnele de recesiune, nu contribuie la creșterea popularității liderilor politici. Merz este perceput mai degrabă ca un tehnocrat, un executant de sarcini, decât ca un lider ideologic puternic, constrâns de alianțele politice.

Impactul alegerilor germane asupra României și Europei

Evoluția democrațiilor liberale de tip clasic în Europa cunoaște un recul general, nu doar în Germania. Tendințe similare sunt sesizabile și în Franța, unde o victorie a extremei drepte sau stângi la alegerile prezidențiale nu este exclusă. Acest fenomen este atribuit unui principiu al vaselor comunicante în politică, unde suveranismul devine un reflex european.

Spre deosebire de Germania și Franța, țări cu o percepție de pierdere în context european, România a avut numai de câștigat de la aderarea la Uniunea Europeană. Fondurile PNRR și alte beneficii europene consolidează legătura țării cu UE. Motivele suveranismului, prezente în alte state, nu au un suport semnificativ în România.

O oboseală a societăților față de democrațiile prea laxe și tolerante, care ar fi slăbit fibra rezistentă a cetățeanului, este resimțită și în Statele Unite. Această tendință globală sugerează o reorientare spre politici cu orientări suveraniste, în detrimentul democrației liberale clasice. Saxonia-Anhalt, cu un electorat predominant rural și o structură economică fragilă, reprezintă un teren fertil pentru aceste tendințe politice.

Sursa: Libertatea