Conform Stiripesurse.ro: Alegerile anticipate, o posibilitate tot mai reală pe scena politică românească, ridică semne de întrebare legate de fezabilitatea organizării în termenul constituțional. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), ADRIAN ȚUȚUIANU, a subliniat necesitatea unor modificări legislative pentru a scurta anumite proceduri, fără a afecta dreptul fundamental la vot. Costurile estimate pentru un astfel de scrutin se ridică la 160-170 de milioane de euro.
Implicațiile organizării alegerilor anticipate
ADRIAN ȚUȚUIANU a explicat că, în cazul dizolvării Parlamentului, alegerile trebuie organizate în maximum trei luni, conform Constituției. Provocarea principală constă în adaptarea legislației existente, în special a Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare, care a fost concepută pentru scrutinuri organizate la termen. Termenele actuale nu permit desfășurarea rapidă a procesului electoral.
Pentru votul prin corespondență, este necesară o reducere a calendarului de la 90 la 75 de zile pentru a se încadra în cele trei luni prevăzute de Constituție. Modificările legislative necesare trebuie adoptate prin lege organică, iar Curtea Constituțională a subliniat că acestea nu trebuie să afecteze exercițiul drepturilor fundamentale. În prezent, înscrierea pe listele pentru votul prin corespondență s-a încheiat, fiind nevoie de un nou termen legal pentru ca cetățenii să poată fi înregistrați.
AEP elaborează un proiect de lege care să permită ajustarea acestor termene, evitând astfel riscul încălcării prevederilor constituționale. Nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care va rămâne de 30 de zile, sau termenele pentru depunerea candidaturilor și desemnarea președinților birourilor electorale.
Pe lângă aspectele legislative, costurile reprezintă un factor important. ADRIAN ȚUȚUIANU a estimat că alegerile anticipate ar putea costa între 160 și 170 de milioane de euro. Votul în străinătate este semnificativ mai scump, costând de trei ori mai mult decât un vot în țară. O altă provocare logistică o constituie închirierea, în timp util, a celor 950 de secții de votare din străinătate. Reducerea numărului de secții, precum în 2014, ar putea genera noi discuții despre limitarea votului diasporei.
Situația politică și posibilitatea alegerilor anticipate
ADRIAN ȚUȚUIANU a afirmat că, în situația în care nominalizarea pentru funcția de premier nu va trece de votul Parlamentului, Președintele României ar putea face o nouă nominalizare. Procedura parlamentară lasă președintelui o marjă largă de apreciere după consultarea liderilor politici. Cu toate acestea, el a recunoscut că un guvern ar putea fi format, eliminând astfel necesitatea alegerilor anticipate.
Recent, Nicușor Dan a nominalizat pe SIEGFRIED MUREȘAN pentru funcția de premier. Decretul de desemnare urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. Conform Constituției, candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. Dezbaterea și votul vor avea loc în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, fiind necesară majoritatea voturilor senatorilor și deputaților.
Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două propuneri de premier. Odată cu dizolvarea, începe procedura alegerilor parlamentare anticipate. Până în prezent, Parlamentul a respins doar Cabinetul VEȘTEA.
Demersurile pentru organizarea alegerilor anticipate, fie ele anticipate sau nu, implică o pregătire riguroasă a cadrului legal și logistic, precum și o gestionare eficientă a resurselor financiare.
Sursa: Stiripesurse.ro
