Alegeri anticipate, o posibilitate tot mai reală în România Scenariul alegerilor anticipate devine tot mai plauzibil în peisajul politic românesc, pe măsură ce premierul desemnat, Eugen Tomac, se confruntă cu obstacole semnificative în obținerea susținerii necesare în Parlament

Conform România TV: Alegeri anticipate, o posibilitate tot mai reală în România

Scenariul alegerilor anticipate devine tot mai plauzibil în peisajul politic românesc, pe măsură ce premierul desemnat, Eugen Tomac, se confruntă cu obstacole semnificative în obținerea susținerii necesare în Parlament. Chiar dacă președintele Nicușor Dan mai are posibilitatea de a face o nouă propunere de premier, un eșec în acest sens ar putea declanșa procedura dizolvării Parlamentului și convocarea unui scrutin anticipat, la mai puțin de doi ani de la alegerile legislative precedente.

Conform prevederilor Constituției, dizolvarea Parlamentului, condiție prealabilă pentru organizarea alegerilor anticipate, poate fi dispusă de șeful statului doar după parcurgerea unor etape specifice. Aceasta implică faptul că Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui nou guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și, suplimentar, respinge cel puțin două propuneri consecutive de învestitură.

Pașii constitutionali spre anticipate

Procesul începe cu consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare. Ulterior, Președintele României poate decide dizolvarea Parlamentului, dar numai dacă Legislativul nu reușește să acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului într-un interval de 60 de zile de la prima nominalizare și, totodată, a respins cel puțin două propuneri succesive de învestitură.

În această fază, premierul desemnat, Eugen Tomac, are sarcina de a constitui un cabinet și de a prezenta un program de guvernare în fața Parlamentului, în vederea obținerii votului de încredere. Dacă Guvernul Tomac nu reușește să asigure majoritatea necesară pentru instalarea la Palatul Victoria, procedura se reia. Șeful statului face o nouă desemnare, iar noul propus premier încearcă, la rândul său, să treacă examenul votului din Parlament.

Perspectivele calendaristice ale unui eventual scrutin anticipat

În cazul în care aceste două încercări eșuează în termenul de 60 de zile prevăzut de lege, se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate. Cel mai probabil, acest scenariu ar putea să se concretizeze în toamnă. Se evită, de regulă, anotimpul estival pentru organizarea unor scrutinuri importante, deoarece electoratul are alte priorități în această perioadă.

Dacă Guvernul Tomac ar fi prezentat spre vot săptămâna viitoare, dizolvarea Legislativului în exercițiu ar putea avea loc abia peste două luni, adică în jurul jumătății lunii august. Totuși, decizia finală de dizolvare îi aparține Președintelui, care nu este obligat să o facă.

Pe de altă parte, articolul 63 din Constituție stipulează că alegerile pentru Senat și Camera Deputaților trebuie convocate în maximum trei luni (90 de zile) de la dizolvarea Legislativului. Legea Electorală precizează, însă, că data scrutinului trebuie adusă la cunoștința electoratului cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votului. Luând în considerare aceste termene, un eventual scrutin anticipat ar putea avea loc în luna noiembrie.

Multe voci din spațiul public consideră că scenariul alegerilor anticipate, deși posibil, este improbabil. Cu excepția formațiunii AUR, majoritatea partidelor politice ar evita un astfel de demers, deoarece parlamentarii în funcție și-ar risca mandatul. Această situație favorizează, prin urmare, găsirea unei soluții politice prin numirea unui premier acceptat de Senat și Camera Deputaților.

Sursa: România TV