Progresul rapid al inteligenței artificiale (AI) continuă să alimenteze temeri legate de pierderea masivă a locurilor de muncă, o temă care revine cu regularitate în dezbaterile publice. În ultimul raport publicat de compania de cercetare Forrester, cifrele sunt mai îndrăznețe ca niciodată: se estimează că până în anul 2030, aproximativ 6,1% dintre joburile din Statele Unite, adică aproape 10,4 milioane, ar putea fi eliminate din cauza automatizării și a tehnologiilor AI. Cu toate acestea, experții nu vorbesc despre o catastrofă iminentă, ci despre o schimbare structurală lentă, de durată, în modul în care piața muncii evoluează.
### O transformare, nu o dispariție bruscă
Diferența fundamentală între această schimbare și recesiunile anterioare constă în natura pierderii locurilor de muncă. În timpul Marii Recesiuni, aproape 8,7 milioane de joburi au fost pierdute, dar o mare parte dintre acestea s-au regresat odată cu revenirea economică. În cazul automatizării, însă, disfuncționalitatea este de durată. Odată ce anumite procese sunt înlocuite cu softuri, nu mai există motivația economică pentru reintroducerea forței umane la aceeași scară, astfel încât dispariția face parte dintr-o evoluție permanentă, nu dintr-un episod temporar.
Totuși, această cifră de 10 milioane de locuri de muncă pierdute nu trebuie interpretată ca o evacuare în masă, instantanee, a angajaților. În realitate, scena va arăta mai degrabă ca o reconfigurare a rolurilor: anumite funcții nu vor mai fi create, altele vor dispărea treptat, în timp ce pozițiile hibride sau cele destinate operării sistemelor automate vor lua locul celor tradiționale. Forrester sugerează că pentru o astfel de transformare masivă ar fi nevoie ca productivitatea să crească atât de mult încât să justifice o astfel de realiniere, dar acest scenariu nu pare plauzibil pentru următorii ani.
### Înlocuire sau augmentare? Rolul AI în schimbarea muncii
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este impactul AI asupra a patru din cinci poziții de muncă, nu prin eliminare, ci prin „augmentare”. În alte cuvinte, pentru un angajat dintr-un anumit sector, munca se va schimba profund, nu neapărat în sensul concedierilor, ci în felul în care se realizează task-urile zilnice. Conform analizei, în perioada analizată, aproximativ 20% dintre roluri vor fi puternic influențate de AI, schimbând modul de lucru, viteza și așteptările privind performanța.
Aceasta implică o nuanță dureroasă pentru multă lume: dacă AI preia sarcinile repetitive și mecanice, rămân sarcinile de decizie, validare și gestionare a excepțiilor, cele care obișnuiau primele persoane în lista de responsabilități. În timp ce investiția în tehnologii AI poate părea o soluție eficientă pentru reducerea costurilor, pentru angajați poate însemna o presiune și mai mare, dacă nu sunt sprijiniți corespunzător în procesul de adaptare. Oferirea de timp pentru training devine, astfel, o prioritate pentru companii dacă vor să evite frustrările și scăderea moralului.
### De la proiecții optimiste la riscuri recente
O schimbare esențială în prognozele pentru viitor vine din apariția și popularizarea AI-ului agentic. Începând cu aplicarea sofisticată a inteligenței artificiale pentru a executa sarcini în lanț, organizațiile din întreaga lume devin mai focusate pe crearea unor soluții specifice, mai utile și mai eficiente decât în stadiile incipiente ale AI generative. Dacă în 2023 doar 29% dintre locurile de muncă pierdute datorită automatizării erau atribuite proiectelor de tip Generative AI, acum estimările indică un procent de până la 50%, reflectând o utilizare tot mai avansată a acestor tehnologii în activități concrete.
Creșterea accentului pe AI agentic schimbă și estimările legate de impactul asupra joburilor, indicând o influență de aproape patru ori mai mare decât cea prognozată în urmă cu un an. În esență, aceste tehnologii nu vor mai fi doar instrumente de generare de conținut, ci vor deveni complete sisteme autonome capabile să execute și să coordoneze fluxuri complexe de munci, potențial reducând și mai mult nevoia de intervenție umană directă.
### Riscul de supra-automare și efectul boomerang
Cu toate aceste perspective, apare un avertisment clar: senzația de „nevoie” de automatizare exagerată poate duce la decizii premature și greșite. Promisiunea de reducere a costurilor și eficientizare rapidă, fără o bază solidă tehnologică, poate produce rezultate contraproductive, precum scăderea calității muncii, fricțiuni interne și, în final, retragerea sau reangajarea discretă a personalului pentru a remedia greșelile generate de implementări premature.
Foarte interesant este și efectul „bumerang”: numeroase companii recunosc, în momentele de reflecție, că deciziile lor de concediere, motivate de AI, au fost poate prea ample și, mai apoi, au fost nevoite să reangajeze personal pentru a repara daunele. În plus, în multe situații, decizia de reducere vine mai degrabă din dorința de a satisface cerințele financiare ale acționarilor, nu neapărat dintr-o nevoie reală de automatizare.
### În fața provocărilor viitorului
Într-un astfel de context, profesioniștii trebuie să investească în abilități de adaptare și în învățare continuă. În următorii ani, cheia va fi să înveți să folosești AI ca pe o unealtă de augmentare, nu ca pe un inamic. Adaptarea înseamnă să identifici și să optimizezi fluxurile tale de lucru, să te concentrezi pe elementele care nu pot fi automatizate: gândirea critică, empatia și luarea deciziilor cu impact major.
AI, dacă este manevrat cu înțelepciune, poate deveni un partener material pentru a-ți consolida poziția, pentru a răspunde mai rapid și mai bine cerințelor economiei moderne. În plus, a rămâne în pas cu aceste tendințe nu înseamnă doar a evita eliminarea, ci a te transforma într-un actor adaptabil în fața schimbării continue. În era AI, pregătirea și flexibilitatea devin, fără îndoială, cele mai utile arme.
