Conform Stiripesurse.ro: Agenția de rating Moody’s a confirmat vineri seară ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, dar a menținut perspectiva negativă. Aceasta înseamnă că există un risc crescut de retrogradare în următorii 12-24 de luni. Expertul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra faptului că România se află într-o configurație rară în Uniunea Europeană, având simultan perspectiva negativă de la toate cele trei mari agenții de rating: Fitch, Moody’s și S&P.
Riscul politic, principalul factor de îngrijorare
Principalul motiv invocat de agenția de rating pentru perspectiva negativă este contextul politic instabil. Adoptarea moțiunii de cenzură în luna mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea Parlamentului a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eșuate. Agenția pornește de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanța de vară, dar subliniază necesitatea ca acesta să funcționeze eficient de la începutul toamnei, pentru a putea adopta bugetul pe anul 2027 până la finalul acestui an. Cu toate acestea, adoptarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a contribuit la temperarea percepției negative a investitorilor.
O fereastră de oportunitate limitată pentru reforme
Chiar dacă România nu se află în prezent în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), costurile de finanțare ale statului au crescut, sugerând că piața deja anticipează un risc mai mare. Următoarea evaluare majoră va fi realizată de S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie 2026. Până atunci, statul trebuie să se pregătească pentru finanțare, beneficiind încă de pe urma calificativului de „investment grade”, dar cu un preț pe măsură.
Pentru a ieși din perspectiva negativă, agențiile de rating solicită reducerea simultană a deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, susținute de o revenire a creșterii economice. Adrian Negrescu subliniază că aceste trei condiții se contrazic reciproc în contextul economic actual. Astfel, statul are o fereastră de oportunitate de maxim un an pentru a implementa reforme structurale profunde.
Aceste reforme ar trebui să includă, printre altele, o reformă administrativă, considerată esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Rămâne întrebarea dacă va exista un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu obiective clare și să reușească reducerea deficitului bugetar spre 5% în 2027. Volatilitatea politică și lipsa voinței de a restructura aparatul public, companiile de stat falimentare și modul în care sunt cheltuiți banii publici reprezintă obstacole majore. Capacitatea clasei politice de a acționa în interesul național este esențială în această perioadă critică.
Sursa: Stiripesurse.ro
