Conform Gândul: Agenția de rating Fitch începe astăzi, la ora 15:00, discuții esențiale cu Ministerul de Finanțe din România. Întâlnirea, desfășurată online, îi include pe secretarul de stat Florin Zaharia și pe Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, conform informațiilor Gândul.
În cadrul acestei întâlniri, reprezentanții Ministerului de Finanțe vor prezenta membrilor Fitch situația execuției bugetare a statului român, perspectivele de creștere economică și capacitatea țării de a contracta noi împrumuturi. Această discuție vine în contextul în care și agenția Moody’s are programate negocieri cu Guvernul României și cu Banca Națională a României (BNR) în cursul acestei săptămâni.
Pericolul retrogradării în categoria „junk”
Subiectul dominant în dezbaterea publică actuală este posibilitatea ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, un termen utilizat pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate sigure pentru investiții. O astfel de decizie ar duce, aproape inevitabil, la o creștere a costurilor de finanțare pentru statul român, care plătește deja dobânzi considerate printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Situația este cu atât mai semnificativă cu cât măsurile economice recente, precum majorarea taxelor și diminuarea unor cheltuieli, au fost justificate tocmai prin necesitatea evitării unei astfel de retrogradări. Cu toate acestea, aceste decizii par să fi contribuit la intrarea economiei românești în recesiune, iar riscul unei intrări în categoria „junk” pare să fie mai real ca oricând.
La preluarea mandatului, premierul Ilie Bolojan avertiza într-un interviu pentru Bloomberg asupra pericolului ca România să nu-și mai poată achita obligațiile, invocând deficitele bugetare acumulate în anii anteriori. El sublinia că lipsa unei direcții stabile putea avea consecințe grave. Aceste avertismente au pregătit terenul pentru decizii precum creșterea TVA și reducerea cheltuielilor cu veniturile salariaților din sectorul public.
La un an de la aceste avertismente, în ciuda implementării măsurilor, reprezentanți ai unor agenții de rating importante se află la București, iar discuțiile despre un potențial faliment al României resuscitează în spațiul public.
Ce influențează ratingul de țară
Pe plan internațional, Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s sunt cele trei mari agenții de evaluare financiară. Deși sunt entități private și nu dețin autoritate oficială, calificativele lor influențează deciziile investitorilor și nivelul dobânzilor la care se împrumută statele.
În cazul României, ratingul reflectă în principal siguranța datoriei publice. Evaluarea ia în considerare aspecte precum capacitatea statului de a rambursa împrumuturile, mărimea deficitului bugetar, nivelul veniturilor publice, dimensiunea economiei, ritmul de dezvoltare economică, ponderea datoriei publice în PIB și stabilitatea politică.
Situația actuală a României nu este una ideală. Deși deficitul bugetar s-a redus în primele cinci luni ale acestui an la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, alți indicatori transmisi semnale îngrijorătoare. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 1,2%. Această contracție economică diminished efectul creșterii veniturilor bugetare din taxe, deoarece o economie în declin generează pierderi, iar companiile falimentare nu mai achită impozite și contribuții.
Pe lângă dificultățile economice, instabilitatea politică este un alt factor important analizat de agențiile de rating.
Impactul ratingului de țară asupra cetățenilor
Evaluările agențiilor internaționale au consecințe directe și indirecte asupra populației. O retrogradare a României în categoria „junk” ar duce la creșterea dobânzilor solicitate pentru împrumuturile statului.
Impactul direct asupra cetățenilor se resimte în costul creditării. Finanțarea mai scumpă a statului se reflectă adesea în dobânzi mai mari pentru populație, ceea ce poate însemna creșterea ratelor lunare la creditele contractate.
Consecințele indirecte pot afecta pe toți cetățenii, inclusiv pe cei fără credite. Dobânzile mai mari plătite de stat implică cheltuieli bugetare suplimentare, care necesită încasări mai mari. Experiența ultimului an arată că suplimentarea veniturilor bugetare se realizează frecvent prin introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente.
Doar în primele cinci luni ale acestui an, statul a achitat dobânzi de aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în perioada similară din anul precedent. România se află în prezent la limita superioară a categoriei de rating recomandată investitorilor, ceea ce înseamnă că o eventuală retrogradare ar plasa țara imediat în zona „junk”.
Sursa: Gândul
