Conform Stiripesurse.ro: Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut, vineri, ratingul de țară al României la „Baa3 cu perspectivă negativă”. Acest verdict, deși poate părea o formulă tehnică, are implicații directe asupra economiei românești, influențând costul împrumuturilor statului și, prin extensie, dobânzile plătite de populație și firme, cursul leului, investițiile, locurile de muncă și deciziile privind politicile bugetare.
Moody’s a reconfirmat pe 7 august ratingul suveran al României, menținându-l în categoria țărilor considerate încă eligibile pentru numeroși investitori instituționali. Acest rating reprezintă o „carte de vizită” esențială pentru statul român atunci când acesta se adresează piețelor financiare pentru atragerea de fonduri. Scala Moody’s evaluează riscul de credit de la „Aaa” (cel mai redus risc) până la „C”. Ratingul Baa3 poziționează România imediat deasupra categoriei „junk”, adică a statelor considerate nerecomandate investițiilor, sugerând un risc moderat.
Ce implică perspectiva negativă
Perspectiva negativă oferită de Moody’s indică direcția probabilă în care ratingul ar putea evolua pe termen mediu. O astfel de evaluare sugerează o probabilitate mai mare de scădere a ratingului decât în cazul unei perspective stabile. Agenția își propune să reevalueze situația în decurs de aproximativ 12-18 luni, deși o modificare poate surveni și mai devreme sau mai târziu. Printre vulnerabilitățile identificate de Moody’s se numără dificultatea continuării consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul ridicat de finanțare, costurile cu dobânzile și o datorie publică în creștere.
Cel mai direct efect al ratingului se manifestă atunci când Ministerul Finanțelor contractează împrumuturi. Investitorii solicită o dobândă care să compenseze riscul perceput. O deteriorare a încrederii în capacitatea unei țări de a-și onora datoriile poate conduce la creșterea costurilor de finanțare. Aceste dobânzi plătite de stat au un impact direct asupra bugetului. O parte tot mai mare din veniturile statului alocată serviciului datoriei lasă mai puțini bani disponibili pentru investiții în spitale, școli, infrastructură, salarii sau alte programe sociale. Alternativa este fie reducerea altor cheltuieli, fie majorarea taxelor, fie continuarea împrumuturilor.
Efecte potențiale asupra populației și companiilor
Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează, la nivel general, că facturile tot mai mari pentru dobânzile datoriei publice pot concura direct cu alte priorități bugetare, forțând în timp decizii dificile între creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor. Pentru cetățeanul obișnuit, acesta este probabil cel mai important canal prin care ratingul țării se reflectă în viața de zi cu zi, chiar dacă efectele sunt mai puțin vizibile. Deși ROBOR, IRCC și dobânzile bancare nu sunt stabilite direct de Moody’s, există o legătură intrinsecă între riscul suveran și sistemul financiar. Băncile dețin titluri de stat, iar obligațiunile suverane servesc drept reper pentru costul banilor în economie. Într-un scenariu în care investitorii ar solicita dobânzi semnificativ mai mari pentru România, presiunea s-ar putea transmite în timp și către finanțarea companiilor și populației.
O retrogradare cu o treaptă nu ar majora mecanic rata unui credit ipotecar. Efectele depind și de alți factori, precum inflația, politica Băncii Naționale a României (BNR), lichiditatea bancară și situația piețelor internaționale. Nici cursul valutar nu este influențat direct de agențiile de rating. Cu toate acestea, ratingurile sunt un indicator important pentru investitorii străini în deciziile lor privind activele românești. O deteriorare accentuată a încrederii în finanțele statului ar putea amplifica presiunea asupra activelor românești, inclusiv asupra monedei naționale. Un leu mai slab ar face importurile, de la energie și combustibili la produse electronice sau alimentare, mai scumpe, iar creditele în valută ar deveni mai costisitoare în lei.
Pentru companii, riscul suveran este un reper în analiza economică. Dacă finanțarea unei țări devine mai costisitoare și mai riscantă, companiile care activează în acea economie pot întâmpina, la rândul lor, condiții de finanțare mai dificile. Un cost mai mare al capitalului poate duce la amânarea proiectelor, reducerea investițiilor sau o prudență sporită în procesul de angajare. Păstrarea categoriei „investment grade” limitează acest risc și menține România accesibilă unui bazin mai larg de investitori.
Moody’s a indicat că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă se va contura un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale după anul 2026. Semnalele urmărite includ reducerea continuă a deficitului și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate. Cu toate acestea, România continuă să se împrumute masiv, iar datoria publică și factura dobânzilor rămân pe o traiectorie ascendentă. Statul a evitat, momentan, o retrogradare care ar face finanțarea mai dificilă, dar trebuie să își reducă dezechilibrele pentru a rămâne în categoria „investment grade”.
Sursa: Stiripesurse.ro
