Conform Stiripesurse.ro: Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut ratingul de țară al României la „Baa3 cu perspectivă negativă”. Acest verdict, deși tehnic, are implicații directe asupra economiei țării, influențând costul împrumuturilor statului, dobânzile pentru populație și firme, cursul leului, investițiile, crearea de locuri de muncă și deciziile bugetare.
Cartea de vizită a României pe piețele financiare
Ratingul suveran este esențial pentru statul român atunci când accesează piețele financiare pentru a se împrumuta. Scala Moody’s plasează „Baa3” ca fiind ultima treaptă înainte de categoria „junk”, cea nerecomandată investițiilor. Astfel, România se menține, conform acestei evaluări, deasupra liniei care separă statele considerate sigure pentru investiții de cele cu un risc mai ridicat.
Implicațiile perspectivei negative
Perspectiva negativă indicată de Moody’s sugerează o probabilitate mai mare ca ratingul să fie revizuit în jos, spre deosebire de o perspectivă stabilă. Agenția menționează dificultățile în consolidarea fiscală, pe fondul unui context politic fragmentat, necesarul mare de finanțare, costurile cu dobânzile și datoria publică în creștere ca fiind vulnerabilități majore.
Cel mai direct efect al ratingului se resimte atunci când Ministerul Finanțelor împrumută bani. Investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul perceput. Creșterea costurilor de finanțare ale statului se traduce în fonduri mai mici disponibile pentru investiții în spitale, școli, infrastructură sau alte programe esențiale, ori în necesitatea reducerii cheltuielilor, fie a creșterii taxelor.
Efecte în cascadă asupra economiei
Deși dobânzile ROBOR sau IRCC nu sunt stabilite direct de Moody’s, există o legătură indirectă cu riscul suveran. Băncile dețin titluri de stat, iar obligațiunile suverane servesc drept reper pentru costul banilor în economie. Un scenariu în care investitorii ar solicita dobânzi semnificativ mai mari pentru România ar putea transmite, în timp, presiune și către finanțarea companiilor și a populației.
De asemenea, ratingul este un factor important pentru investitorii străini în deciziile lor privind activele românești. O deteriorare a încrederii în finanțele statului poate crește presiunea asupra monedei naționale, un leu mai slab având consecințe asupra prețurilor bunurilor importate și asupra costului creditelor în valută.
Companiile se confruntă, de asemenea, cu efectele riscului suveran. Dacă finanțarea unei țări devine mai costisitoare, companiile locale pot întâmpina condiții mai dificile de creditare, ceea ce poate duce la amânarea proiectelor, reducerea investițiilor sau o prudență sporită în procesul de angajare. Păstrarea categoriei „investment grade” ajută România să rămână accesibilă unui bazin larg de investitori.
Moody’s ar putea reveni la o perspectivă stabilă dacă se va contura un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale după anul 2026. Totuși, România continuă să se împrumute masiv, iar datoria publică și costurile aferente sunt pe o traiectorie ascendentă. Statul a evitat, momentan, o retrogradare, dar trebuie să își gestioneze dezechilibrele fiscale pentru a-și menține statutul de țară recomandată investițiilor.
Sursa: Stiripesurse.ro
