Traficul aerian din București atinge recorduri istorice în 2025, marcând cea mai spectaculoasă creștere din istoria recentă a aeroporturilor din capitală. În ultimul an, peste 17,7 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile „Henri Coandă” și „Aurel Vlaicu”, depășind cu mult cifrele din anii precedenți și consolidând poziția Bucureștiului ca un nod strategic în rețeaua europeană a zborurilor civile. Acest avans semnificativ nu a fost doar o coincidență, ci rezultatul unui efort concertat din partea companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care a investit masiv în infrastructură și în atragerea de noi operatori aerieni.
O creștere sustenabilă alimentată de investiții și strategie managerială
Potrivit celor mai recente statistici, traficul de pasageri a crescut cu peste 10%, o evoluție remarcabilă dacă raportăm la contextul global al transportului aerian. Bogdan Mîndrescu, directorul general al CNAB, explică această tendință: “Rezultatele pe care le-am obținut în 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la București, creșterea frecvențelor de operare pe rutele existente și, nu în ultimul rând, către optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare.” Afirmațiile sale reflectă efortul de a asigura o dezvoltare durabilă, menținând cele mai înalte standarde de siguranță și securitate.
Numărul de mișcări de aeronave a crescut semnificativ, înregistrând aproape 143.000 de aterizări și decolări, cu aproape 6% mai mult decât în anul precedent, ceea ce indică nu doar un trafic mai intens, ci și o diversificare a orarului și a destinațiilor oferite pasagerilor români și internaționali. În aceste condiții, aeroporturile din București își consolidează statusul de hub regional.
Capacitatea aeroporturilor depășită și provocările următorilor ani
Din păcate, această creștere rapidă vine cu provocări. În 2024, aproape 15,9 milioane de pasageri au tranzitat aeroportul „Henri Coandă”, depășind cu 32% capacitatea de proiectare de 12 milioane. Din total, aproape egal, 7,98 milioane au fost pasageri îmbarcați, iar 7,95 milioane debarcați. Aceasta indică o utilizare intensă a facilităților, ceea ce impune urgent modernizarea și extinderea infrastructurii. În opinia specialiștilor, capacitatea aeroportului Otopeni trebuie să fie adaptată pentru a face față fluxurilor tot mai mari, iar proiectele în acest sens sunt în plină desfășurare.
Pentru 2025, principalele investiții vizează modernizarea terminalelor existente, precum și crearea unui nou terminal cu o capacitate de până la 30 de milioane de pasageri anual. Realizarea unei piste noi și modernizarea platformei vor fi, de asemenea, priorități, pentru a asigura un flux cât mai fluent al traficului aerian. În plus, planurile includ implementarea unor tehnologii verzi, cum ar fi construcția unei centrale fotovoltaice, pentru consumul propriu al aeroporturilor, în încercarea de a reduce amprenta ecologică.
Perspectivele pentru viitor: dezvoltare și provocări
Până în 2031, se preconizează finalizarea unor proiecte majore, precum construcția unui nou terminal la Otopeni, care va putea susține până la 30 de milioane de pasageri anual. Aceasta va reprezenta un salt enorm în capacitatea infrastructurii aeroportuare, răspunzând creșterii din ultimii ani și anticipând cerințele unui trafic în continuă expansiune. De asemenea, modernizările vizate pentru terminalele existente și pentru infrastructura de platformă vor facilita operarea mai eficientă și mai sigură, reducând timpii de așteptare și îmbunătățind experiența pasagerilor.
Pe plan exterior, parteneriatele cu companii aeriene au fost extinse, atrăgând curse noi și sporind frecvența zborurilor pe rutele deja existente. În același timp, investițiile în infrastructură, precum parcările și facilitățile pentru clienți, sugerează că aeroporturile din București vor continua să devină un punct de referință în regiune pentru mobilitate și inovație.
Alte proiecte în curs de desfășurare includ modernizarea și extinderea infrastructurii din Băneasa, redeschisă după 13 ani pentru curse regulate, precum și investiții în sustenabilitate, pentru a face față unui mediu aeronautic tot mai responsabil față de planetă. Cu astfel de inițiative, Bucureștiul își afirmă clar intenția de a rămâne un centru de excelență în transportul aerian regional, pregătit să primească și să deservească un număr și mai mare de pasageri în anii care vin.
