Conform Stiripesurse.ro: Adrian Năstase, fost prim-ministru, atrage atenția asupra consecințelor lipsei de continuitate în marile proiecte energetice ale României, în contextul problemelor actuale de la Centrala Nucleară Cernavodă. El subliniază că, deși în 2012 solicita urgentarea construcției Unităților 3 și 4, acestea nu produc energie nici în prezent. Năstase consideră că dacă aceste unități ar fi fost finalizate, sistemele de captare a apei ar fi putut fi adaptate, iar scăderea nivelului Dunării nu ar fi generat dificultățile actuale.
Fostul premier a publicat pe blogul său un amplu articol în care își reiterează argumentele din 2012 privind importanța dezvoltării energiei nucleare. Intervenția sa survine pe fondul temerilor legate de posibilitatea opririi temporare a Unității 2 de la Cernavodă, din cauza debitului insuficient de apă pentru răcire, generată de nivelul scăzut al Dunării.
Unitățile 3 și 4, blocate de peste două decenii
Adrian Năstase amintește că, încă din perioada 2003-2004, Guvernul pe care îl conducea pregătea reluarea lucrărilor pentru Unitățile 3 și 4. La acea vreme, fusese constituit un comitet interministerial, elaborat un studiu de fezabilitate cu parteneri internaționali și se căuta o formulă de finanțare care să diminueze contribuția directă a bugetului de stat. În noiembrie 2004, aproximativ 18 companii românești și străine își manifestaseră interesul pentru participarea la proiect.
Cu toate acestea, au urmat schimbări repetate ale formulelor de finanțare, negocieri abandonate și retrageri ale investitorilor. Năstase constată că cele două unități nucleare „încă nu produc energie”, considerând aceasta „cea mai simplă măsură a costului indeciziei strategice”. El reiterează că, deja în 2012, finalizarea acestor unități era considerată „de urgență”.
Potențialul energetic nuclear al României
În prezent, cele două reactoare funcționale de la Cernavodă asigură peste 18% din producția națională de energie electrică. Dacă Unitățile 3 și 4 ar fi finalizate, ponderea energiei nucleare în mixul energetic al României ar putea ajunge la aproximativ 33%. Proiectul ar putea, de asemenea, genera direct și indirect circa 19.000 de locuri de muncă.
Fostul premier subliniază că dezvoltarea proiectului nuclear înseamnă mai mult decât două reactoare; implică securitate energetică, industrie, locuri de muncă, pregătirea unei noi generații de specialiști și consolidarea poziției României într-o Europă unde energia devine din ce în ce mai mult un element de putere geopolitică. El consideră că România beneficiază de o infrastructură nucleară existentă, experiența în operarea reactoarelor CANDU, Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești, specialiști calificați și un sistem universitar adaptat industriei.
Contractul pentru serviciile de inginerie, achiziții și management al construcției pentru Unitățile 3 și 4, semnat în noiembrie 2024, are o valoare estimată de 3,2 miliarde de euro. Totuși, Adrian Năstase avertizează că proiectul nu a trecut încă de Decizia Finală de Investiție pentru construcția propriu-zisă, fiind necesare etape de inginerie și pregătire, precum și reevaluarea fezabilității.
În paralel, România pregătește retehnologizarea Unității 1, o investiție estimată la 1,9 miliarde de euro, care va prelungi durata sa de funcționare cu aproximativ 30 de ani. Lucrările civile au început în 2025, iar Bănca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 800 de milioane de euro pentru acest proiect.
Năstase insistă ca miliardele investite în proiectele nucleare să genereze beneficii și pentru industria românească, amintind că peste 53% din lucrările Unității 2 au fost realizate local, creând aproximativ 3.500 de locuri de muncă. El cere ca această abordare să fie aplicată și pentru retehnologizarea Unității 1, reactoarele 3 și 4, precum și pentru proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești.
Sursa: Stiripesurse.ro
