Titlu: “Reforma administrativă din România: Mai multă suplețe și eficiență în administrație”
Ministerul Dezvoltării a publicat, în spiritul transparenței decizionale, pe pagina sa oficială, proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului. Acesta conține măsurile agreate de coaliție care vizează transformarea profundă a administrației publice din România.
”Prin aceste măsuri, dorim să realizăm o administrație publică mai suplă și mai eficientă, să susținem descentralizarea în beneficiul autorităților locale și să asigurăm sustenabilitatea financiară pentru acestea. În consecință, vom eficientiza administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor” – a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Măsuri de austeritate
Proiectul de act normativ prevede, de asemenea, instaurarea unei discipline financiare mai riguroase și o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală. Este important de menționat că sectoarele învățământului și culturii, spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, precum și sistemul de apărare, ordinea publică și securitatea națională vor face obiectul unor măsuri compensatorii, fiind exceptate de la această reducere.
Printre măsurile propuse se numără: creșterea vârstei de pensionare pentru militari, reducerea sporului pentru doctorat în sistemul de învățământ și introducerea unui nou sistem de clasificare a spitalelor și a unui sistem salarial bazat pe performanță în sistemul sanitar. În final, reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi contabilizate în vederea atingerii obiectivului de reducere cu 10%.
Noua ordine administrativă
Ministerul Dezvoltării propune măsuri fiscal-bugetare ce vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Proiectul își propune consolidarea sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor, astfel încât serviciile publice să poată fi susținute din fonduri publice. Pentru atingerea acestui scop, sunt necesare măsuri pentru respectarea angajamentelor asumate de România în privința deficitului bugetar, implicând reducerea cheltuielilor de funcționare ale autorităților publice și creșterea veniturilor bugetare.
În cazul în care aceste măsuri vor fi implementate, România va putea face un pas important către o administrație mai eficientă și responsabilă din punct de vedere financiar. Astfel, speranța este ca cetățenii să beneficieze de servicii publice de calitate, în timp ce guvernul asigură sustenabilitatea finanțelor publice. În acest sens, de interes este modul în care aceste modificări vor fi percepute la nivelul societății, dar și modul în care vor fi implementate concret de către autoritățile publice locale și centrale.
Pe măsură ce ne îndreptăm către o nouă eră a administrației publice în România, rămâne de văzut cum vor fi abordate provocările și oportunitățile care decurg din aceste schimbări. Întrebarea dacă reforma va aduce beneficiile anticipate rămâne deschisă și doar timpul ne va oferi răspunsul.
