Adevărul despre DRAM: ce nu îți spun producătorii

Despre SSD-urile NVMe ieftine, se poate spune că sunt o adevărată revoluție pentru utilizatorii care doresc viteze mari la un preț modest. Aceste unități de stocare promit timpi de pornire reduși, performanțe uimitoare pe hârtie și o eficiență crescută față de hard disk-urile tradiționale. Însă, dincolo de specificațiile colorate și marketingul agresiv, se ascunde un compromis tehnologic pe care mulți cumpărători nu îl observă sau preferă să îl ignore: lipsa memoriei DRAM dedicate.

Din ce în ce mai mult, în 2023-2024, diferențele dintre SSD-urile cu DRAM și cele fără devin mai puțin evidente pentru utilizatorii obișnuiți. Totuși, aceste disfuncționalități pot avea un impact semnificativ asupra performanței pe termen lung, mai ales dacă SSD-ul servește ca unitate principală de sistem. În cazul utilizatorilor care jonglează cu fișiere mari, se joacă sau lucrează cu aplicații intensive, performanța și durabilitatea acestor dispozitive fără memorie dedicată pot fi compromise.

De ce contează memoria DRAM în funcționarea unui SSD?

Spre surprinderea multora, rolul principal al memoriei DRAM într-un SSD este extrem de specific: ea stochează tabelul de traducere a adreselor logice în cele fizice. Sistemul de operare vede fișierele și datele ca fiind în ordine logică, însă, în realitate, controlerul SSD-ului le dispune în diverse celule NAND pentru a maximiza vitezele de citire și scriere. Fără acest tabel rapid, unitatea ar fi nevoită să caute constant în memoria flash, proces care, în lipsa unei memorii rapide, ar duce la încetiniri considerabile.

Mai mult, DRAM-ul funcționează ca zonă tampon pentru operațiunile de scriere. Datele mici și fragmentate sunt temporar stocate aici, fiind apoi transferate în blocuri mari și eficiente pentru a reduce fenomenul de „write amplification”, un factor esențial în menținerea integrității și duratei de viață a SSD-urilor. Astfel, cu cât această gestionare este mai optimizată, cu atât celulele NAND sunt mai puțin solicitate, ridicând durata de viață a dispozitivului.

Eliminarea acestei memorii se face tocmai pentru reducerea costurilor. Produsele mai accesibile aleg varianta mai ieftină, fără DRAM dedicată, însă acest lucru vine cu un preț: performanțe instabile sub sarcini mari și o uzură accelerată dacă unitatea este intens folosită.

Încercări de compensare și soluții alternative

Producătorii de SSD-uri fără DRAM au venit cu soluții pentru a masca această limitare. Cea mai utilizată este așa-numita „Host Memory Buffer” (HMB), o funcție introdusă în specificațiile NVMe. Aceasta permite SSD-ului să „împrumute” o mică parte din memoria RAM a sistemului, în general sub 100MB. Deși acest mecanism oferă o viteză semnificativ superioară accesului direct la flash-ul NAND, nu poate egala performanța și latența unui DRAM dedicat.

De asemenea, mulți producători folosesc cache-ul SLC, o zonă temporară, mai rapidă, pornind de la memoria TLC sau QLC, mai lentă în mod normal. Datele sunt inițial scrise în această memorie SLC și apoi mutate în niște zone permanente. Problema survine atunci când cache-ul se umple, viteza scade brusc, uneori ajungând aproape de nivelul unui hard disk tradițional, ceea ce poate irita utilizatorul avizat.

Ce înseamnă pentru utilizatori în 2024?

Pentru cei care își folosesc PC-urile pentru sarcini simple, stocarea fișierelor și filme sau arhive, un SSD fără DRAM poate fi o alegere economică și suficientă. Sunt unități care, în citiri secvențiale, competiționează adesea cu modele mai scumpe din punct de vedere al vitezei. Însă, în cazul celor care încarcă des sistemul cu operațiuni mici, multitasking sau aplicații solicitante, performanța și fiabilitatea pot fi compromise.

Pe măsură ce tehnologia avansează, se dezvoltă tot mai multe soluții pentru a reduce diferențele între SSD-urile cu și fără DRAM. În timp ce aceste unități ieftine pot satisface nevoile baze, viitorul va arăta dacă și cum vor putea aceste soluții alternative să se adapteze cerințelor tot mai exigente ale utilizatorilor și profesioniștilor. În final, alegerea trebuie făcută după diagnosticul clar al utilizării pentru a evita surprizele neplăcute.

Bogdan Dragomir

Autor

Lasa un comentariu