Un studiu amplu și documentat despre istoria familiei Bellu și ansamblul cimitirului Şerban Vodă-Bellu, primul de acest fel dedicat acestor teme, a fost recent publicat, marcând un pas important pentru înțelegerea moștenirii culturale și arhitecturale a unuia dintre cele mai celebre locuri de odihnă din București. Lucrarea, realizată de istoricul și cercetătorul Constantin-Iulian Tănașcu, oferă o perspectivă detaliată asupra evoluției familiei Bellu, precum și asupra ansamblului cimitirului, punctând legături cu dezvoltarea orașului și cu patrimoniul național.
O privire amănunțită asupra familiei Bellu
Cartea intitulată „Bellu, povestea unei familii și a necropolei unei națiuni” reprezintă o incursiune minuțioasă în genealogia și activitatea familiei, bazată pe o cercetare riguroasă a corespondenței, jurnale și surse oficiale. Autorul a urmărit întocmai traiectoria unor personalități precum Gheorghe Bellio, Dimitrie Bellio, sau Constantin Bellu, și a altor membri ai acestei dinastii. În paginile sale, cititorul descoperă portrete care surprind pentru prima dată realitatea complexă a acestei familii, în contextul istoriei naționale și al culturii locale.
„Am verificat corespondența, jurnalele și toate informațiile din surse oficiale despre membrii familiei Bellu, iar pe baza acestor documente le-am conturat portretele,” explică autorul, evidențiind efortul de a reda o imagine fidelă și echilibrată a acelei epoci. Acest demers de cercetare a dezvăluit o paletă amplă de povești personale, dar și de contribuții la viața culturală și socială a Bucureștiului de-a lungul secolului XIX și începutului de secol XX.
De la vie domnească la simbol al memoriației naționale
În același timp, studiul analizează și dezvoltarea ansamblului cimitirului, de la primele atestări documentare, când locul era doar o vie domnească, până în prezent, marcând puncte importante în istoria urbanistică a capitalei. Autorul și-a propus să pună în lumină fiecare etapă de dezvoltare a necropolei, explicând în același timp modul în care aceste schimbări au fost influențate de evenimentele istorice și de evoluția orașului.
„Am încercat să surprindem fiecare etapă de dezvoltare, să o explicăm și coroborăm cu dezvoltarea întregului oraș,” menționează Tănașcu. În acest context, cimitirul nu este doar un spațiu de odihnă, ci și un martor al trecerii timpului, al stilurilor arhitecturale și al monumentelor funerare care reflectă relația societății cu memoria și cu valorile naționale.
Valoarea culturală și viitorul proiectelor legate de Bellu
Este important de menționat că toate fondurile obținute din vânzarea acestei cărți vor fi destinate restaurării imobilului și înființării Muzeului Îngerului, care va păstra și valorifica această parte semnificativă a patrimoniului cultural local. În planuri pe termen mediu, autoritățile și partenerii culturali pregătesc o serie de evenimente, printre care lansarea oficială a volumului, expoziții foto dedicate familiei Bellu și dezbateri pe teme de arhitectură și memorialism, toate pentru a spori conștientizarea și respectul față de acest patrimoniu.
În plus, un alt studiu aprofundat, ce va acoperi aspecte istorice, culturale și arhitecturale ale cimitirului, este deja în pregătire, urmând să completeze această imagine complexă cu noi perspective.
Pe măsură ce aceste proiecte prind contur, devine clar că memoria familiei Bellu și a necropolei care o poartă numele vor continua să fie un reper important în peisajul cultural și istoric al Bucureștiului, oferind, totodată, un model de păstrare și valorizare a valorilor naționale.
