Protecția datelor personale devine, din ce în ce mai clar, o prioritate pentru utilizatorii de internet din Europa, iar tendința arată o maturizare rapidă a conștiinței digitale. În 2025, aproape 77% dintre europenii conectați la web au declarat că au luat măsuri concrete pentru a-și proteja informațiile personale în mediul online, o creștere semnificativă față de doi ani înainte. Această schimbare de mentalitate reflectă o conștientizare tot mai accentuată a faptului că datele personale nu mai sunt doar simple informații, ci adevărate monede de schimb în economia digitală.
O schimbare culturală în percepția confidențialității
Tendințele actuale indică o percepție diferită asupra confidențialității, considerată acum o componentă esențială a identității digitale. Dacă anterior mulți uitau, sau chiar ignorau, riscurile la care se expunea propria viață online, acum tot mai mulți conectați aleg să limiteze accesul firmelor și platformelor la datele lor sensibile. În plus, utilizatorii devin mai prezenți în gestionarea modului în care informațiile lor personale sunt folosite, controlând ce date oferă, cui și în ce scop.
Conștientizarea riscurilor a condus, printre altele, la o creștere a numărului de utilizatori care refuză să permită utilizarea datelor pentru publicitate targetată sau monitorizarea geografică în mod constant. În același timp, rețelele sociale și spațiile de stocare online sunt tot mai desibitate, aproape jumătate dintre utilizatori limitând accesul la profilurile și fișierele personale. În context, verificarea setărilor de securitate ale site-urilor devine o practică obișnuită, iar interesul pentru politicile de confidențialitate a crescut considerabil, deși documentele respective sunt adesea dificil de înțeles.
Diferențe majore între statele membre ale UE
Cu toate acestea, pe termen scurt, diferențele dintre statele europene rămân semnificative. În țările nordice și vest-europene, nivelul de conștientizare și de acțiune în protecția datelor este foarte ridicat, fiind rezultatul unei culturi a încrederii în instituții, a educației digitale avansate și a unei percepții clare asupra riscurilor. În aceste zone, peste 90% dintre utilizatori adoptă măsuri active pentru protejarea vieții digitale.
Mai departe, în Europa Centrală și de Est, situația este diferită. România se află în coada clasamentului, cu doar 56% dintre utilizatori care întreprind măsuri concrete pentru a-și proteja datele. În unele țări din regiune, lipsa unui nivel de alfabetizare digitală și percepția conform căreia „nu am nimic de ascuns” contribuie la această vulnerabilitate. Concomitent, această realitate reflectă și o problemă culturală, în care încrederea în instituții și în dispozitivele digitale este încă în curs de consolidare.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși provocările sunt încă mari, direcția este clară: Europa intră într-o etapă de maturizare digitală, în care gestionarea și protejarea datelor devin norme sociale. Statistici recente arată că procentul utilizatorilor care adoptă măsuri de protecție a crescut semnificativ, cele mai mari rate fiind în Finlanda (92,6%), Țările de Jos (91,2%) și Cehia (90,3%). La polul opus, România rămâne, din păcate, în urma, cu o rată de doar 56%, alături de alte state din Europa de Est.
Pe termen mediu și lung, această tendință sugerează o transformare a mentalității și a culturii digitale europene. Într-o lume dominată de algoritmi, inteligență artificială și un flux continuu de date, responsabilitatea pentru integritatea informațiilor personale devine un drept fundamental, nu doar o alegere opțională. În acest context, educația digitală va juca un rol central pentru a asigura o protecție eficientă și pentru a reduce decalajele dintre centrele de putere digitală din Europa.
