ULTIMA ORĂ
Nicuşor Dan: Aderarea R.Moldova și Ucrainei, zi istorică UE Românii, loviți de facturi duble la energie după eliminarea plafonării Guvernul Bolojan a luat decizia eliminării plafonării prețurilor la energie, un pas care a declanșat un nou val de scumpiri pentru consumatorii români Reforme electorale masive în curs de pregătire Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o reformă legislativă majoră, vizând îmbunătățirea transparenței și eficienței finanțării partidelor politice și a procesului electoral Eugen Tomac rămâne optimist în privința formării unui nou guvern, susținând că și-a propus să aducă stabilitate în detrimentul haosului politic actual Bogdan Ivan, noul șef PSD Bistrița-Năsăud Demiteri și dileme la Apele Române: Ministrul Buzoianu se luptă cu propriile numiri Ministrul Mediului, DIANA BUZOIANU, pare să se confrunte cu dificultăți în demiterea directorului general al Apelor Române, DORU DRAGOȘ CAZAN, numit în această funcție acum mai puțin de șase luni, după un proces de selecție publică Nicuşor Dan: Aderarea R.Moldova și Ucrainei, zi istorică UE Românii, loviți de facturi duble la energie după eliminarea plafonării Guvernul Bolojan a luat decizia eliminării plafonării prețurilor la energie, un pas care a declanșat un nou val de scumpiri pentru consumatorii români Reforme electorale masive în curs de pregătire Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o reformă legislativă majoră, vizând îmbunătățirea transparenței și eficienței finanțării partidelor politice și a procesului electoral Eugen Tomac rămâne optimist în privința formării unui nou guvern, susținând că și-a propus să aducă stabilitate în detrimentul haosului politic actual Bogdan Ivan, noul șef PSD Bistrița-Năsăud Demiteri și dileme la Apele Române: Ministrul Buzoianu se luptă cu propriile numiri Ministrul Mediului, DIANA BUZOIANU, pare să se confrunte cu dificultăți în demiterea directorului general al Apelor Române, DORU DRAGOȘ CAZAN, numit în această funcție acum mai puțin de șase luni, după un proces de selecție publică
AcasăAnalize

Analize

Bruxelles-ul avertizează guvernele europene să evite sprijinul excesiv pentru a compensa creșterea prețurilor la energie, anticipând o potențială criză fiscală generată de recentele tensiuni geopolitice. Oficialii Uniunii Europene se tem că șocul declanșat de atacurile asupra Iranului ar putea duce la o nouă criză economică, după pandemia de Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina.

Italia, Polonia și alte state iau măsuri pentru a reduce presiunea pe prețuri

Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia și Spania, au redus deja taxele pe combustibil. În același timp, unele țări cer o relaxare a regulilor UE privind ajutoarele de stat, pentru a avea mai multă flexibilitate. Roma, de exemplu, face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a relaxa constrângerile fiscale.

Comisia Europeană oferă „consultanță tehnică și ajutor țărilor”, a declarat comisarul UE pentru Energie, Dan Jørgensen. Atacurile americane asupra Iranului au dus la o creștere cu aproximativ 60% a prețurilor la petrol și gaze în Europa. Asta a stârnit temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru avioane.

Taxe și avertismente din partea UE

Comisia a îndemnat la „coordonare și prudență” în ceea ce privește orice măsuri menite să reducă presiunile asupra prețurilor la energie. Oficialii europeni se tem că actualul conflict va declanșa a treia criză economică pentru UE în ultimii șase ani. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a menționat că măsurile cu bază largă și pe termen lung ar putea alimenta „excesiv” cererea și ar putea duce la inflație.

Valdis Dombrovskis, comisarul UE pentru Economie, a transmis miniștrilor de Finanțe naționali că ar trebui adoptate doar măsuri de urgență „coerente” și pe termen scurt. Acesta a avertizat că cheltuielile excesive „ar avea implicații fiscale grave”. Miniștrii de Finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au solicitat Bruxelles-ului să impună o taxă la nivelul UE asupra companiilor energetice.

Polonia a redus TVA-ul și accizele la combustibil, pierzând lunar venituri fiscale de 1,6 miliarde de zloți (370 de milioane de euro). Guvernul polonez intenționează să compenseze această pierdere prin impunerea unei taxe excepționale pe profiturile companiilor energetice.

Provocările actuale și măsurile viitoare

Guvernele care iau în considerare subvenții și alte ajutoare de stat pentru a sprijini sectoarele afectate au fost avertizate că trebuie să respecte normele UE. Aceste norme vizează ecologizarea economiei și reducerea dependenței de combustibilii fosili. „Problema într-o criză ca aceasta este că uneori trebuie să sprijinim și să subvenționăm lucruri la care în mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt”, a spus Dan Jørgensen.

Ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai indulgent în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare ale țărilor la doar 3% din PIB.

Sursa: Mediafax