Giulgiul din TORINO: O nouă analiză dezvăluie multiple contaminări cu ADN
O analiză recentă a probelor prelevate din Giulgiul din TORINO, relicva controversată asociată cu imagini ale lui IISUS HRISTOS, a scos la iveală un amestec complex de ADN uman, animal și vegetal. Rezultatele, publicate de Live Science, ridică semne de întrebare cu privire la originea și autenticitatea pânzei, sugerând o posibilă proveniență din INDIA și o contaminare ulterioară.
Sursele de ADN uman detectate indică o posibilă influență indiană, ceea ce ar putea plasa originea artefactului în această regiune. Un aspect surprinzător este absența urmelor de ADN de la specii asociate în mod tradițional cu regiunea Levantului, zona considerată locul în care a trăit IISUS, menționat în BIBLIE. De asemenea, identificarea unor specii de plante care au ajuns în Lumea Veche abia în secolul al XVI-lea sugerează o contaminare ulterioară a pânzei.
O „piață medievală” de ADN
Studiul a scos la iveală o varietate impresionantă de ADN animal, cu pisicile și câinii reprezentând aproximativ 44% din total. Au fost detectate, de asemenea, urme ADN de la pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe. Diversitatea aceasta sugerează o contaminare puternică a giulgiului, posibil urmare a expunerii sale publice în piețele medievale.
ADN-ul vegetal detectat includem specii precum morcov, grâu, porumb, secară, ardei, roșii, cartofi, pepeni, castraveți, dar și urme de ierburi, banane, migdale, nuci și portocale. Unele dintre aceste plante reflectă practici agricole tipice din Europa și bazinul MEDITERANEAN, în timp ce altele, precum bananele, cartofii, ardeii și roșiile, au fost introduse în regiune după secolul al XVI-lea.
O istorie controversată
Prima mențiune documentară a giulgiului datează din 1354, în satul Lirey, Franța. De atunci, autenticitatea sa a fost subiectul unor dezbateri aprinse. Numeroși cercetători consideră giulgiul un fals, iar datarea cu carbon a plasat originea pânzei în perioada medievală. Există, însă, și specialiști care susțin autenticitatea relicvei și o plasează în urmă cu 2000 de ani. Aceștia sugerează că imaginea umană de pe giulgiu ar fi fost obținută prin așezarea pânzei pe o sculptură în basorelief.
Giulgiul din TORINO continuă să stârnească interesul și dezbaterile. Studiul recent evidențiază complexitatea artefactului și importanța utilizării diverselor metode științifice pentru investigarea acestuia.
