Blocaj major în accesul pacienților cronici la investigații medicale: Organizațiile de pacienți cer intervenția Ministerului Sănătății
București – Accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță este grav afectat, potrivit unei alerte emise de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN) și alte organizații de pacienți. Acestea solicită intervenția urgentă a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), din cauza blocajelor apărute în urma modificărilor legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Conform noilor reglementări, pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8 au dreptul la o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an. În practică, această limitare a generat întârzieri majore și dificultăți în monitorizarea afecțiunilor cronice, cu consecințe directe asupra stării de sănătate a pacienților.
Scăderi drastice ale investigațiilor, chiar și în boli grave
Primele efecte ale noilor restricții sunt deja vizibile. Datele colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală arată o scădere cu aproximativ 47% a numărului total de investigații de tip Monitor M3-M8 în ianuarie 2026, comparativ cu media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt alarmante, mai ales în cazul unor afecțiuni care necesită monitorizare constantă.
În cazul bolilor cardiovasculare, s-a înregistrat o scădere de 58% a investigațiilor, în timp ce pentru bolile neurologice și cerebrovasculare, scăderile au fost de 46%, respectiv 45%. Aceste cifre indică o problemă majoră, deoarece pacienții cu aceste afecțiuni au nevoie de evaluări repetate pentru a asigura un tratament eficient și pentru a preveni agravarea bolii.
Întârzieri, costuri suplimentare și lipsa clarificărilor
Eduard Pletea, președintele APAN, subliniază importanța crucială a timpului în cazul bolilor cronice, în special în scleroza multiplă. „În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește. Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate”, a declarat acesta.
Situația este complicată și de lipsa unor clarificări unitare privind modul de aplicare a noilor reguli. Furnizorii aplică reguli diferite, iar pacienții sunt puși în fața unor situații dificile: refac bilete de trimitere, semnează declarații pe proprie răspundere sau li se refuză investigațiile. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu facilitează accesul furnizorilor la informații relevante privind istoricul investigațiilor pacienților.
Ca răspuns la aceste probleme, organizațiile de pacienți solicită revizuirea urgentă a cadrului legal, posibilitatea decontării separate a investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere și exceptarea pacienților pentru care monitorizarea repetată este esențială. De asemenea, se cere clarificarea imediată și unitară a modului de aplicare a legislației și asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare.
